A apărut numărul 5 / 2026 al revistei Anthropos cu un dosar tematic Milă, compasiune, empatie

A apărut numărul 5/2026 al revistei Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare, un număr dedicat uneia dintre cele mai delicate, mai controversate și mai actuale teme ale reflecției morale: mila, compasiunea, empatia.

Trăim într-o epocă în care empatia este invocată aproape obligatoriu, dar și contestată tot mai zgomotos; în care mila poate fi privită fie ca virtute supremă, fie ca slăbiciune; în care compasiunea pare, pe de o parte, ultimul rest de umanitate, iar pe de altă parte, o afectare sentimentală, o formă de putere, de schimb simbolic sau chiar de manipulare. Între filosofia morală, teologie, antropologie, psihologie, neuroștiințe, politică, literatură și tehnologie, dosarul acestui număr încearcă să redeschidă întrebarea: ce mai înseamnă astăzi să-ți fie milă, să compătimești, să înțelegi suferința celuilalt?

Numărul se deschide cu texte semnate de Ștefan Afloroaei, „Un interval adesea tensionat: comprehensiune și înțelegere”, Dorin Ștefănescu, „Misterul deschis al originarului în poezia lui Lucian Blaga”, și Mircea A. Diaconu, „Cioran şi neputinţa de a fi altceva decît român”. Sunt trei texte care pregătesc, fiecare în felul său, orizontul numărului: prin raportul dintre comprehensiune și înțelegere, prin misterul poetic al originarului și prin criza identității la Cioran.

Dosarul central, „Milă, compasiune, empatie”, aduce împreună perspective foarte diferite asupra aceluiași nod afectiv și moral. Robert Coravu, în „La mila inteligenței artificiale”, discută relația dintre umanitate, suferință și tehnologie, într-o lume în care inteligența artificială pare să intre și în spațiul reacțiilor afective. Liviu Cocei, în „Mila ca «valoare de schimb»”, investighează ambiguitatea darului făcut din milă și reversul social al compasiunii. Mat Messerschmidt, în „Nietzsche, Musk și Clinton despre empatie”, publicat și în versiune engleză, pune în dialog critica nietzscheană a milei cu polemicile contemporane despre empatie, masculinitate, politică și civilizație. Christoph Solstreif-Pirker, în „Amploarea politeții”, publicat și în versiune germană, pornește de la Levinas pentru a gândi politețea ca formă discretă de etică și ca recunoaștere a alterității.

Dosarul continuă cu Iulian Cătălui, „Despre milă, misericordie, caritate: între «cel mai nobil aspect al naturii umane și o slăbiciune pe viață»”, Diana Baraboi, „David și Mefiboșet”, Alexandru Popp, „Și, apoi, lui Ahile i s-a făcut foame”, Cristiana Popp, „Paradoxul empatiei – când cererea omoară oferta”, și Horia Vicențiu Pătrașcu, „Milocizia sau despre extirparea unui sentiment «natural»”. De la Biblia ebraică la Ahile, de la paradoxurile empatiei la ritualurile prin care societățile domesticesc sau extirpă mila, textele propun o adevărată anatomie morală a raportării la celălalt.

În aceeași zonă tematică se înscriu și contribuțiile semnate de Amalia Diaconeasa, „Genele nu sunt egoiste, dar empatia e pentru Socrate”, Eugenia Zaițev, „Modalități de modelare individuală prin creativitate și interculturalitate”, Cătălin Marin, „Despre mila murdară și mila curată”, și Dorian Furtună, „Știm că trăim bine doar în contrast cu cei care trăiesc rău”. Aceste texte duc discuția spre biologie, creativitate, morală cotidiană și comparație socială, arătând că mila și empatia nu sunt doar teme abstracte, ci experiențe care ating direct modul nostru de a trăi, de a judeca și de a ne raporta la vulnerabilitatea celorlalți.

Numărul cuprinde și o povestire filosofico-fantastică, „GENOM”, semnată de Horia Vicențiu Pătrașcu, precum și un grupaj dedicat împlinirii a 250 de ani de la moartea lui David Hume, în care Ștefan-Sebastian Maftei propune traducerea, introducerea și aparatul critic pentru „David Hume – Despre demnitatea naturii umane (1741)”.

Rubrica Criticoscop aduce alte deschideri eseistice și critice. Claudiu Soare semnează „Gânduri pentru un imposibil deschis”, Mircea Băduț propune eseul „Alte inteligențe”, Dan Alexandru Chiță scrie despre volumul Cum să devii nemuritor. Studii de thanatologie filosofică în „Nemurirea – idealul marginalilor”, iar Maria Cernat publică „Feminism și radicalism – CIA-ul ca metodă de îmblânzire a «scorpiilor»”.

Numărul continuă cu texte despre societate, literatură, tehnologie, artă și film: Gelu Sabău, „Restaurantul McDonald’s și societatea automat”, Nadejda Ivanov, „O dramă a pierderii identității culturale”, Savu Popa, „Poezia unei artiste plastice”, Silviu Man, „Arbori vii, cherestea și rumeguș informațional”, Diana Roman, „Soulscapes – cum am transformat afectul în peisaj (și invers)”, Roxana Pavnotescu, „Jocul creației și nebunia regizată a creatorului”, Arthur Suciu, „Fjord. Dificultăți privind perspectiva regizorală”, și Alexandru Ionașcu, „Ne trebuie o barcă mai mare”.

Ca de fiecare dată, revista se încheie cu un grupaj de poezie, în care semnează Angela Martin, „Când a venit rândul meu să te mângâi în vis”, Gabriela Botici, „Albastrul din gang”, și Nia Damian, „Sete”.

Prin acest nou număr, Anthropos continuă să fie un spațiu de întâlnire între filosofie, arte și umanioare, între eseu, critică, literatură, poezie și reflecție asupra prezentului. Tema milei, a compasiunii și a empatiei nu este tratată aici sentimental sau convențional, ci ca una dintre marile întrebări ale omului contemporan: mai știm să suferim împreună cu celălalt? mai știm să ne apropiem fără să posedăm? mai putem distinge între compasiune autentică, slăbiciune, ideologie, spectacol și responsabilitate?

Mulțumim colaboratorilor, autorilor și cititorilor care fac posibilă apariția revistei.

Lectură plăcută!

Revista poate fi citită urmând linkul:
https://anthropos.ro/numarul-5-2026/

„Pentru o orientare mai rapidă în sumarul numărului, redăm mai jos cuprinsul linkuit al articolelor.”