ilustrație: Robert Fludd, Summum Bonum, 1629

NR. 6 / 2026

Deși sesizăm mai rar acest lucru, omul duce cu sine o disponibilitate realmente singulară, probabil cu puține altele comparabilă. Anume, poate să pună singur în discuție ceea ce ține de însăși viața lui mentală sau de felul său de a fi, ceea ce e legat nemijlocit de lumea sa trăită.

Filosofia lui Constantin Noica a rămas în bună măsură nedescoperită fiindcă sursele gândirii sale nu au fost suficient de bine scoase la lumină. Filosoful însuși trimite către marile izvoare ale propriei construcții, anume Platon, Kant sau Hegel, însă trebuie să ținem cont de faptul că acești mari filosofi nu sunt niciodată recepționați în mod neutru, ideile lor fiind mereu reconfigurate într-o anumită direcție de interpretare.

DRAGOȘ GRUSEA

Noica și neokantianismul

DOSAR: IDEEA DE BINE

Înainte de a desemna construcția care-i poartă astăzi numele, templum desemna un spațiu al cerului sau al pământului delimitat ritual de augur, în interiorul căruia erau observate și interpretate semnele ivite. Legătura dintre actul de „tăiere”, de în-cadrare și construirea unei incinte sacre ține, de asemenea, de un comportament ancestral, arhaic al ființei umane.

HORIA VICENȚIU PĂTRAȘCU

Cercul vicios (și sacru) al binelui

Nu de puține ori, cărțile de filosofie impresionează printr-un stil sofisticat sau printr-o originalitate ermetică, în condițiile în care autorii își propun să refacă din temelii viziunile asupra lumii, numai și numai pentru cei inițiați. Există însă și cărți filosofice care realizează ceva aparent mult mai puțin ambițios: fac filosofia accesibilă tuturor;

CĂTĂLIN MARIN

Bunătatea ca neputință

Dacă bunătatea mai poate avea loc în lume — și mai ales în lumea noastră cea mai apropiată — atunci omului nu-i rămâne decât să îndrăznească să privească în abisul implorător al Celuilalt, iar prin această privire, să fie înălțat către acele înălțimi care pot fi numite sfinte.

CHRISTOPH SOLSTREIF-PIRKER

A privi în abis

In den Abgrund schauen  (germ)

ALEXANDRU POPP

Despre bunătatea în act

Bunătatea este dorința de a-i ajuta pe ceilalți, de a le fi alături atunci când au nevoie, este o atitudine blândă care nu rănește și care iartă greșelile celor apropiați, este unul dintre acele veșminte spirituale ale virtuții pe care Apostolul Neamurilor îi îndeamnă pe oameni să le îmbrace

DIANA BARABOI

Când bunătatea adoarme

Intrăm zilnic în contact cu mii de imagini. Cele mai multe sunt consumate în câteva secunde, uitate aproape instantaneu și înlocuite de altele. Rareori o creație vizuală ne determină să încetinim ritmul privirii, să revenim asupra ei sau să ne modificăm, fie și discret, felul de a înțelege lumea.

CRITICOSCOP

ROBERT CORAVU

Vacanțe algoritmizate

Cartea lui Yael Tamir, De ce naționalism?, este o încercare concisă și percutantă de a prezenta motivele care au condus la recrudescența ideologiei naționaliste în zilele noastre, fenomen care cunoaște azi o răspândire largă în lumea occidentală, cunoscut îndeobște sub numele de suveranism.

Ecourile războiului rece sunt încă foarte prezente în viețile noastre, fie că vrem să înțelegem acest lucru, fie că alegem să ignorăm modul în care luptele pentru putere continuă să ne afecteze. Vreme de decenii, propaganda pro-capitalistă a exclus prin afirmații de cele mai multe ori deplasate discuția critică despre perioada socialistă.

Viața și aventurile lui Salavin de Georges Duhamel (…), îi anticipează atât pe Jean-Paul Sartre, cât și pe Albert Camus. Tulburător prin subiect, îndemnând la anxietate, depresiv și gol în fond, romanul este de o modernitate ieșită din comun și după un secol de la apariție. 

DAN ALEXANDRU CHIȚĂ

Nevolnicia istorică

DAN PĂTRAȘCU

Îndrăzneala lui Pavese

Teatrul experimental off-Broadway La MaMa revine cu o nouă producție a regizorului rus Dmitry Krymov, „Uncle Vanya, scenes from country life” – o versiune îndrăzneață a dramei cehoviene, transfigurată într-o comedie noir, cu rezonanțe în delirul idiosincrasic al lumii contemporane.

VERSURI

Poezie

Poezie

GABRIELA BOTICI

Albastrul din gang