Arthur Suciu (n. 1974, Suceava) este scriitor, eseist, publicist și specialist în comunicare. Licențiat în filosofie și doctor în științele comunicării, cu o cercetare asupra raportului dintre discursul literar și discursul politic, a activat de-a lungul timpului ca jurnalist, copywriter și consultant în comunicare politică. În prezent este lector universitar la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Scrisul său se află la intersecția dintre filosofie, literatură, reflecție existențială și analiză politică. A publicat volumele Contribuții la apocalipsă (2008), Fericirea în vid (2012), În gaură (2016), Cel care așteaptă (2021), precum și lucrările Drumul către viața privată, Discursul autonom și Pierdut între medii. Romanul În gaură a primit premiul pentru debut acordat de revista Convorbiri literare.

În 2024, Editura Cartier a publicat volumul Fragmente, care reunește texte din mai multe etape ale scrisului său — inclusiv din Contribuții la apocalipsă, Fericirea în vid și Cel care așteaptă — alături de secvențe inedite.

În conversația de față, Arthur Suciu discută despre posibilitatea unei filosofii românești a istoriei, despre periferie și sincronizare, despre identitate și despre felul în care experiența istorică românească poate deveni — sau nu — o formă de sens.

Există o filosofie românească a istoriei? Și dacă există, nu cumva ea s-a născut tocmai din experiența unei țări aflate mereu la marginea marilor centre de putere, obligată să trăiască istoria mai curând ca pe ceva care vine peste ea decât ca pe ceva pe care îl produce?

În prima parte a conversației cu Arthur Suciu, din seria Întrevorbiri — O minte în 30 de minute, pornim de la o întrebare incomodă: ce fel de conștiință istorică poate avea un popor despre care s-a spus, uneori, că nu ar fi „istoric” și că nu ar fi produs o mare filosofie?

De la cronicarii moldoveni și pesimismul lor, discuția ajunge la condiția periferică a culturii române, la sincronism, la Eminescu și Blaga, la problema culturii „majore”, la identitate și românitate, dar și la o ipoteză mai actuală: ce s-ar întâmpla cu România dacă ar ieși cu adevărat din periferie?

Poate o cultură formată sub presiunea istoriei să transforme precaritatea și statutul de victimă într-o formă de sens? Și poate această experiență românească spune ceva și altora, dincolo de propria noastră istorie?

O conversație despre istorie, identitate, marginalitate și destin cultural, în care întrebarea despre trecut devine inevitabil o întrebare despre prezent.

Invitat: Arthur Suciu
Moderator: Horia Vicențiu Pătrașcu

Întrevorbiri — O minte în 30 de minute este seria video Anthropos dedicată conversațiilor de idei.

Versiunea scrisă a interviului poate fi citită aici: Arthur Suciu: „Problema nu este că românii au fost victime. Problema este ce fac cu acest lucru”

Partea a II-a a dialogului cu Arthur Suciu continuă această investigație asupra raportului dintre români, istorie și identitate și poate fi urmărită aici: Partea a II-a: Miorița, așteptarea și umorul periferiei

Vizionare plăcută!


Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura