RUBRICI
Alina Necșulescu. Scrisul a fost prima ei iubire și a rămas un organ de respirație: locul în care se ordonează ceea ce altfel ar rămâne nelocuit. Poezia a fost primul ei instrument de cunoaștere de sine, un mod timpuriu de a înțelege că adevărul afectiv are nevoie de metaforă pentru a deveni suportabil.
Victor CELAC (născut la 23 iunie 1975, Chişinău, Republica Moldova) este cercetător ştiinţific la Departamentul de Lexicologie şi Lexicografie al Institutului de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, Bucureşti. A lucrat ca redactor la Micul dicţionar academic (MDA; 2003–2004), redactor la Dicţionarul limbii române.
Diana Roman este curator, istoric de artă și lector universitar doctorand la Universitatea Națională de Arte din București. Activă în domeniul artelor vizuale de peste două decenii, și-a început cariera la Muzeul Național de Artă al României, iar din 1995 a curatoriat numeroase expoziții în România și internațional, colaborând cu muzee, galerii și instituții culturale din Europa și Asia.
Alexandru Ionașcu, născut în 1989, este doctor în filologie cu o teză intitulată „Monstruos şi monstruozitate în literatura engleză de secol al XIX-lea şi în literatura română din secolul al XX-lea”.A publicat articole și studii în diferite reviste și volume academice. Printre domeniile lui de interes se numără studiile culturale şi de gen, literatura contemporană şi goticul, cinematografia şi relaţia dintre literatură şi sistemele precapitaliste.
Eugenia Zaițev este Doctor în Filosofie la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, domeniul Filosofia Culturii și Axiologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și cadru didactic asociat de câțiva ani la aceeași facultate (seminare la disciplinele: Comunicare Interculturală, Comunicare Internă).
Horia Vicențiu Pătrașcu. Susține, în calitate de conferențiar universitar, cursuri de filosofia culturii, filosofia științei, comunicare interculturală și Identitate europeană la Universitatea Politehnica din București. Scriitor și filosof, publică cărți și articole de reflecție și fantezie filosofică. Printre cărțile publicate:Terapia prin Cioran, Forța gândirii negative, Antiregele și alte povestiri filosofico-fantastice, Tratat de filozofia emoției. Despre iubire, liberate, fericire.
Dorian Furtună este etolog, doctor în biologie, gânditor și autor de cărți din Chișinău (Republica Moldova). E preocupat de naturfilosofie și de cercetarea instinctelor umane. Printre cărțile publicate: „Mozaicul Uman. Evoluția omului și originea raselor”, „Iluzia fericirii. Cum să înțelegem dorințele și frustrările omenești”, „Dialogul unui filosof cu o cioară”.
Liviu Cocei este lector universitar doctor la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, unde susține cursuri și seminarii din sfera filosofiei și a științelor sociale. Este membru al Asociației Creatorilor de Ficțiune, filiala Galați și al Asociației Profesionale a Consilierilor Filosofici și de Etică din Timișoara.
Maria Cernat este președintă a Institutului de Cercetări Media și Drepturile Omului, conferențiar la Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea Titu Maiorescu și la Comunicare și Relații Publice, SNSPA. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (promoția 2001, specializarea comunicare publică) și a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București (promoția 2004).
Mircea Băduț este absolvent al Facultății de Electrotehnica, Universitatea din Craiova. A scris unsprezece cărți de informatică, dintre care amintim: Calculatorul în trei timpi, Polirom, 2021, AutoCAD-ul în trei timpi, Polirom, 2021. Proze scurte și eseuri publicate în periodice și publicații diverse (Dilema veche; Viața Românească; Saeculum etc.). Autor al unor volume de beletristică și eseistică, precum.
Robert Coravu este lector universitar la Facultatea de Litere a Universității din București, în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării. Este specialist în biblioteconomie și știința informării, cu o experiență practică de 15 ani în Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. Ultima carte publicată: Evaluarea informațiilor din mediul online: nu crede și cercetează (Editura Universității din București, 2021).
Amalia Diaconeasa este gerontolog, doctor în chimie, autoarea cărților ”Civilizația foametei/ o altă abordare a umanizării” (The Civilization of Famine/the Human Evolution Seen from Another Angle) și ”Missing Links în Aging”.
Alexandru Popp este absolvent de limbi clasice și al unui master de traductologie latino-romanică la Universiatea București. Este profesor de limba latină la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București și membru al Societății de Studii Clasice. Interesele sale se îndreaptă către: istoria politică și literară a secolului I î.Hr. în Roma, retorică și stilistică.
Dan Laurențiu Pătrașcu este profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Buzău. Este doctor în filologie. A publicat articole științifice, articole de cronică literară, recenzii.
Leonard Boga este dirijor şi lector doctor la Universitatea Națională de Muzică din București, în cadrul Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală. Susține cursuri de dirijat de orchestră, citire de partituri şi analiza partiturilor dirijorale.
Christoph Solstreif-Pirker is a writer, philosopher, artist, psychotherapist and professor of aesthetic education based in Graz, Austria
Nia Damian. „Studiat aproximativ litere, fost bibliotecar, ex-copywriter, aproape scriitor. Cel mai probabil sunt tot ce aș fi putut să fiu, dacă realitatea nu ar fi trădat imaginația.”
Adrian Oroșanu a terminat filologia la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și un masterat de Studii Religioase – Texte și Tradiții la Universitatea din București, Facultatea de Limbi Străine; studii de limbă germană în Freiburg im Breisgau, Germania. Domenii de interes: filozofia religiei, studii culturale, filozofie politică.
Vasile Baghiu a publicat unsprezece volume de poezie, trei romane (Ospiciul, Planuri de viaţă, Fericire sub limite) şi numeroase articole şi eseuri în reviste.
Savu Popa este profesor de limba și literatura română, doctor în filologie, în cadrul Școlii Doctorale a ,,Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, cu o teză de doctorat despre ipostazele teatralității și ale hermeneuticii incertitudinii în poezia câtorva poeți optzeciști. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sibiu, din 2021.
Mat Messerschmidt este un cercetător interdisciplinar în științe umaniste care a predat la Universitatea din Chicago, unde și-a obținut diploma la Committee on Social Thought, și la Deep Springs College, California Mountains. Scrierile sale abordează subiecte precum modernitatea, secularizarea și însușirile filosofice ale religiei, precum și conceptualizările filosofice ale corpului și ale dorinței.
Dragoș Grusea, născut în 1986 la Rupea, jud. Braşov. A absolvit studiile de licenţă la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti. Doctor în filosofie al Universității din București (2020) cu o teză intitulată „Metafizică generală şi metafizică particulară la Kant” sub coordonarea prof.dr. Mircea Flonta.
Irina Boga este conferențiar universitar al Universității Naționale de Muzică din București. A absolvit două secţii ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti: secţia de muzicologie din cadrul FCMPM; secţia de clavecin din cadrul FIM – în 2004. În 2010 obţine titlul de Doctor în Muzică cu teza intitulată Principiile estetice ale barocului englez şi reflectarea lor în interpretare.
Nadejda Ivanov (1988) este doctor în filologie, cercetător științific la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” (Chișinău), redactor-șef al Revistei „Limbă, literatură, folcor”, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A publicat volumele de critică și cercetare literară: „Vladimir Beșleagă sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine”; „Mircea Eliade. Oglinzile arhetipale ale erosului”; „Fracturi identitare. Secvențe critice”.
Ștefan Afloroaei, profesor în Departamentul de Filosofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ultimul volum publicat: Despre simțul vieții. Întrebări, perplexități, credințe, Editura Polirom, Iași, 2021.
Cristiana Popp este medic anatomopatolog, doctor în Științe Medicale al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București, cercetător pasionat în domeniul medical și al științelor biologice fundamentale, cititor și mai pasionat și, nu în ultimul rând, soție de filolog clasicist și mamă de gemeni. Este interesată de antropologie medicală, bioetică, inteligență artificială și psihologie socială și medicală.
Dan-Alexandru Chiță (n. 1985), doctor în Științe Politice al Facultății de Științe Politice a Universității București (2014), autorul lucrării ,,Teoria economică marxistă” (Editura Ars Docendi, 2017), publicist (argumentesifapte.ro, criticatac.ro, contributors.ro, revista Vatra, Lettre International etc.) și profesor.
Dorin ŞTEFĂNESCU este profesor univ. dr. la Şcoala Doctorală de Litere, Ştiinţe Umaniste şi Aplicate, U. M. F. S. T. „George Emil Palade” din Târgu-Mureş şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. Printre ultimele cărţi publicate: Ultimul Schelling. Filosofie şi hristologie, Înţelegerea divinului. De la Montaigne la Maine de Biran . Traduceri din Gabriel Marcel, Jurnal metafizic, Teilhard de Chardin, Mediul divin şi Georges Bernanos, Sub soarele lui Satan.
Diana Baraboi a absolvit Filologia la Universitatea din București, secția Germană-Spaniolă, urmând un masterat în Germanistică. După o perioadă în care a predat limba germană, a studiat, în paralel, atât cursurile de licență, cât și cele de masterat ale secției de Filologie Clasică. A fost, timp de doi ani, colaboratoare a Catedrei de Limbi Clasice, în aceeași perioadă începând și studiile doctorale.
Horia Cinteză este doctor în Filosofie al Facultății de Filosofie din cadrul Universității București, cu o teză despre Hermeneutică și ideologie în construcția identitară culturală
Elena Rusei a absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 2016, iar în 2018 programul de master „Analytic Philosophy” din cadrul aceleiași facultăți cu o teză despre Tractatus logico-philosophicus al lui Wittgenstein. Este licențiată a Facultății de Limbi Străine, secția Filologie Clasică a Universității București. A colaborat la revista „România literară”.
Cătălin Marin este scriitor, mai mult din dragoste decât din interes, având la bază formare în domeniul informaticii și matematicii. În ultimii zece ani a publicat 4 romane și a făcut parte pentru o perioadă din echipa de la “Academia Cațavencu” (2015-2016).
ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE 