Horia Vicențiu Pătrașcu

Jean-Michel Besnier și Laurent Alexandre, Pot face roboţii dragoste? 12 întrebări despre transumanism, Humanitas, 2019

Titlul ascunde miza si miezul dialogului dintre Laurent Alexandre si Jean Michel Besnier, primul chirurg urolog și publicist, cel de al doilea profesor de filosofie la Sorbona.

Miza și miezul fiind dialogului fiind moartea, rolul ei în viață și impactul obținerii nemuririi asupra calității vieții.

Medicul Laurent Alexandre laudă biotehnologia care permite ameliorarea, augmentarea si, finalmente, eutanasierea morții, omorârea morții, pentru ca, după ce omul va fi obținut nemurirea pământească, să cucerească și nemurirea cerului. Hold on! Adică nemurirea pentru cer, căci după cum se știe, universul este sortit sfârșitului – peste miliarde de ani – si îi revine omului, singura ființă rațională si nemuritoare, singurul demiurg, sarcina să-l salveze, să creeze un univers nepieritor, după chipul și asemănarea lui.

Jean Michel – filosof, deh! – e muritarian ca să zic așa (termenul e inventat de mine, îl folosesc ca pe un concept cheie intr-un articol ce urmează să apară în curând). Adică laudă virtuțile morții pentru viață, este profund legat de definirea omului ca ființă muritoare și conștientă de moarte, pe care s-a croit întreaga istorie culturală a omenirii, încât uciderea morții echivalează după el cu uciderea omului și a umanității, cel putin așa cum o cunoaștem până azi. În era visată de transumaniști, dacă va exista, va trăi la o ființă complet nouă, fără vreo legătură cu omul, ba chiar opusă omului.

După Jean Michel vom pierde sexualitatea – profund legată de mortalitate (legătură consemnată și de Geneza, din moment ce Adam și Eva cunosc bucuria sexului după ce devin… ‘mortali’). Legătura e confirmată și de biologie căci organismele care se reproduc prin diviziune sunt cvasinemuritoare – rămânând neschimbate – în vreme ce evoluția se servește de moarte și sexualitate. Reproducerea sexuată nu este doar o compensație oferită omului pentru nedreptatea ce i se face de natură sau de Dumnezeu (‘sexul e modul în care Dumezeu își cere scuze pentru toate celelalte lucruri pe care le-a făcut’, zice o butadă). Este, deopotrivă, un mod de a îmbogăți lumea, viața și, în cele din urmă, modul în care libertatea triumfă asupra determinismului naturii – căci hibridarea genelor introduce o probabilitate extrem de mare de noutate, aproape indistinctă de creatia ex nihilo. Moartea indivizilor este, paradoxal, prețul plătit pentru acest sublim proces de individuație. Invers, renunțarea la reproducerea sexuată – care pare să vină la pachet cu renunțarea la moarte deschide calea determinismului celui mai strict, a controlului asupra ‘nașterilor’ care vor fi, în cel mai bun caz, duplicări ale progenitorului/lor când nu vor fi reproduceri ale unor tipare preexistente (alegem cea mai bună configurație genetică pentru ‘copilul’ nostru, îl vom asambla din cele mai noi și fiabile componente genice).

Demortificare, așa ar trebui să numim acest proces pentru că ‘imortalitate, nemurire’ au fost conotate pozitiv, ca achiziție și a unor bunuri… supraterestre, pe când tipul de nemurire făcut posibil de biotehnologii este simplă demortificare, unde nici fericirea, nici binele, nici adevărul sau înțelepciunea nu mai sunt subînțelese, așa cum erau în noțiunea de ‘viață veșnică’.

Alte consecințe ale demortificării sunt: deschiderea posibilității unui control asupra creierilor augmentați, dispariția meritocrației – dacă vom reuși cu un implant neuronal să devenim genii, va mai avea vreun sens epitetul: genial!? Vom putea dobândi geniul fără să fim geniali, contra cost. Dar cei care nu vor avea bani – în cazul în care conceptul de bani va mai avea vreun sens – sau care nu doresc să se updateze nu vor fi prin forța lucrurilor exterminați, mai mult, nu se vor condamna singuri, prin însăși alegerea lor, la dispariție? Și atunci conceptul de alegere liberă va mai avea vreun sens? Dar cel de biodiversitate? Nu, practic, pus în fața acestei alegeri nu va fi posibilă decât o singură variantă ‘corectă’, căci va supraviețui doar omul care alege versiunea augmentată și demortificată.

Recomandăm!

(text inițial postat de autor pe pagina sa de facebook la data de 12 noiembrie 2022)