În Timpul nr. 1(23)/2023, o cronică a lui George Bondor la reeditarea cărții lui Wilhelm Dancă, Mircea Eliade: Definitio sacri (Spandugino, 2022), versuri de Radu Vancu și Emilian Galaicu-Păun și două interviuri: primul, luat în 1998 lui Dorin Tudoran de Mariana Sipoș; al doilea, realizat de Cristina Simion cu Suzana Fântânariu, „marea doamnă a gravurii românești”; tot în Timpul, Florin Iaru pledează pentru profesionalizarea scrisului, polemizând cu unii critici care deplâng influența atelierelor de scriere creativă asupra literaturii tinere.

* Dilema veche nr. 983/2023 reia celebrul articol Omul fără dileme al fondatorului Andrei Pleșu, în caz că nu l-am citit anul trecut, sau acum doi ani, sau acum trei ani…; tot în DV, Codrin Liviu Cuțitaru despre tangoul științei cu arta; Slavoj Žižek despre cosmismul belicos rusesc, înrădăcinat în ortodoxie.

* În România literară nr. 6/2023, editorialul lui Nicolae Manolescu despre critica de complezență, excesiv binevoitoare și… necritică; i s-ar putea adăuga critica de evitare a conflictelor: lauzi ce-ți place, te prefaci că nu există ce-ți displace. Tot în RL, Răzvan Voncu despre poezia lui Marcó Béla (da, acela); Ovidiu Pecican despre romanul Gabrielei Adameșteanu Voci la distanță (Polirom, 2022); un mini-dosar Patapievici, în care titlul articolului lui Angelo Mitchievici, „Spectacolul găndirii” (scris cu ă, sic!) trimite derutant gândul la Gandhi; și un interviu al lui Cristian Pătrășconiu cu Florica Dumitrescu despre „amprenta lingvistică a maladiei COVID-19”.

* În Ramuri nr. 1(1279)/2023, Mihai Ghițulescu despre cartea lui Daniel Morar, Putea să fie altcumva: O istorie subiectivă a justiției după 1990 (Humanitas, 2022); interviul luat de Simona Preda lui Toma Enache, regizorul unui film în curs de apariție despre George Enescu; recenzia tandră a Gabrielei Gheorghișor la Theodoros-ul lui Mircea Cărtărescu (Humanitas, 2022); și (psih)analiza Gabrielei Nedelcu-Păsărin la romanul Donatellei Di Pietrantonio, Borgo Sud (Polirom, 2022).

* În Apostrof nr. 1(392)/2023, o proză de Marina Constantinescu și un pasionant dosar „Generația ‘80” în care scriu, între alții, Lucian Vasiliu, Magda Cârneci, Sorin Antohi, Ioan T. Morar și Aurel Pantea.

* În Orizont nr. 1(1689)/2023, o anchetă despre obiectele neobișnuite care îi fascinează pe scriitori, la care răspund, între alții, Dan Stanca, Mihai Măniuțiu și Ioana Pârvulescu; Alexandru Budac scrie despre ultima carte a lui Dan Alexe, Babel. La început a fost cuvântul (Humanitas, 2022), Alexandru Oravițan despre Dicționarul romanului central-european din secolul XX coordonat de Adriana Babeți (Polirom, 2022), iar Vasile Popovici despre Continentul gri. Timișoara culturală în dosarele Securității de Viorel Marineasa și regretatul Daniel Vighi (Editura Ariergarda, Timișoara, 2022); și, ca digestiv, o picătură de vitriol marca Tismăneanu, care zice de Iliescu („Ilici”) că „bârfea prin closet”.

* În Observator cultural nr. 1145(885)/2023, trei fragmente inedite din arhiva Gheorghe Crăciun; Octavian Soviany despre poezia lui Marin Mălaicu-Hondrari, Bogdan Crețu despre proza lui Ștefan Manasia, Cristina Manole despre volumul masiv al Nadejdei Mandelștam Fără speranță. Speranță abandonată (Polirom, 2020), greu de parcurs întrucât fiecare pagină doare cumplit; o declarație de dragoste făcută deșertului de Ruxandra Cesereanu și Laura T. Ilea; în fine, portretul artistului fotograf american Richard Avedon.

* În Tribuna nr. 490/2023, o cronică la ultima carte a lui Alexandru Petria, semnată de Irina Lazăr; un excelent articol al Laurei Poantă despre răzgâiala excesivă (entitlement) a unei generații educate să creadă că totul i se cuvine; poezii de Constantin-Andrei Pătrăucean; și încă un episod din agreabilele „întâmplări celebre la Facultatea de Filosofie din București” scrise de Nicolae Iuga.

A.O.

(imagine rubrică: André Derain, Portrait of a Man with a Newspaper (Chevalier X) ( 1911-1914), oil on canvas 162.5 x 97.5 cm)


Un răspuns la „Revista revistelor culturale”

  1. Avatarul lui Alexandru Popp
    Alexandru Popp

    Foarte bună rubrică. Mă duc chiar acum să citesc articolul despre Marcó Béla, mai ales că îmi place deja autorul.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: