Sursa ilustrației: Leonardo da Vinci Omul vitruvian

NR. 6 / 2023

DOSAR: OMUL DEMIURG (creativitate și mediocritate)

Demiurgul de azi are tot interesul – ca și cei legendari dinaintea sa – să îndepărteze din el tocmai acel instinct demiurgic care l-ar putea destitui și i-ar putea contesta ordinea stabilită de el. Gena responsabilă de construirea Turnului Babel a fost identificată și va fi neutralizată, fie prin ingineria genetică, fie printr-o anumită ordine socio-economică, fie printr-un tip special de hrană. Deja – cum putem vedea – imboldurile revoluționare au amorțit, imnurile de ridicare au amuțit, este-le nu mai vexează pe nimeni. Omul demiurg  e pe punctul să creeze omul nedemiurg!

HORIA VICENȚIU PĂTRAȘCU

Demiurgia omului

Numeroase probleme etice sunt legate de conceperea de copii prin FIV. Unele religii și confesiuni resping zgomotos sau doar aprobă tacit și tăcut metodele de reproducere umană asistată medical. Bisericile creștine mari nu au un răspuns unanim acceptat la această problemă morală a credincioșilor lor, abordarea ținând mai ales de cât de deschis la minte și iubitor de copii este clericul întrebat. Se întâlnește toată gama de reacții, de la cei care resping această metodă ca fiind adusă de diavol, la cei care consideră că Dumnezeu lucrează prin mâinile medicilor și ale embriologilor pe care el însuși i-a făcut părtași la actul creației.

Spiritalia Christiana

În gândirea greacă, creativitatea era asociată cu o forță divină, iar oamenii considerați creatori și inovatori erau adesea priviți ca fiind inspirați de zei. De exemplu, în dialogurile lui Platon, filozofii și poeții erau văzuți ca intermediari între zei și oameni, creativitatea lor fiind considerată o expresie a conexiunii lor cu divinitatea. De multe ori, însă, textele platoniciene sunt foarte tranșante în ceea ce privește utilitatea artiștilor pentru Cetate: opera de artă este o simplă imitare (μίμησις) a realității, iar realitatea însăși, care ne cade sub simțuri, nu este altceva decât o copie a adevăratei realități, a lumii Ideilor.

Zeița Kali de la vechii indieni, ca forță creatoare ultimă, cu o mare capacitate distructivă, descrie natura mult mai bine decât un zeu omniscient, omnipotent și benevolent. Ea scutește atâtea școli filosofice se explicații atât de ușor de tăiat de briciul lui Occam. Kali explică ușor răul din lume. Natura are legi, creația se face conform lor. Răul apare când unele interacțiuni date de acele legi au efecte distructive asupra formelor de existență a materiei. 

Dacă tot am asimilat profesorul cu un demiurg, poate că am putea să adoptăm sensul dorian, adică de lucrător în slujba poporului. Nu ar mai fi un mic Dumnezeu, ci un funcționar însărcinat cu asigurarea viitorului societății prin educarea și instruirea tineretului. Sunt sigur că această coborâre din domeniul celest i-ar face bine profesorului care nu ar mai fi supus presiunii de a fi perfect, ci doar onest, corect și bine pregătit.

ALEXANDRU POPP

Profesor și demiurg

Filosoful Mihai Șora susținea, de pildă, faptul că omul nu este deloc creator, ci, asemeni unui arbore, ar fi doar „roditor”. Omul nu creează, în fond, nimic; doar rodește: material, intelectual și spiritual deopotrivă. Tocmai de aceea, scrie acesta, nu există decât o singură mare problemă a „omului: cum să trăiască asemenea unui arbore, fără a înceta prin aceasta să fie om?”

Creativitatea SmART

 Pe de altă parte, creativitatea dezvoltă gândirea celui care produce un text, o imagine sau un conținut digital. Când creezi un text, vrei să comunici ideile acestuia printr-o operă artistică (chiar și digitală) sau livrescă, prin conținutul online sau prin mijloacele multimedia. În cadrul emisiunilor, creăm o temă nouă și o comunicăm/ o transmitem prin dezbateri, întrebări, răspunsuri.

Omul himeric

Înţeleg şi acest sentiment ultimativ, l-am trăit, l-am cunoscut, dar constat că viaţa oferă o diversitate atât de strălucitoare, în plan emoţional, în relaţiile cu oamenii, în micile sau marile bătălii pe care le dăm pentru cauzele noastre, în planurile şi proiectele grozave pe care le punem la cale, în bucuriile şi suferinţele noastre, în traiul de la nivelul zero, încât mi se pare că secretul secretelor e tocmai libertatea de mişcare şi respiraţie, care ajunge, în final, să dea aripi chiar scrisului şi să îngăduie inimii să bată în voia cea bună.

Unghiul Punk

  Spre bucuria celor care suferă de sindromul macului înalt și care n-au somn noaptea în pat fiindcă cineva, undeva, se crede «superior», în funcție de criteriile de măsurare, orice om este parte a unei mase medii, din cel puțin un punct de vedere. Dar spre nefericirea acestora nu toți oamenii ajung să iasă de sub fusta clopotului, deși, pe o scară a psihopatiei, un individ cu un grad excepțional de psihopatie va ieși statistic sub buza superioară, iar cea mai mare parte a celor măsurați, vor ieși ca fiind mediu psihopați.

CĂTĂLIN MARIN

Omul mediu : ocaua lumii

Autoarea se luptă să vadă în ce măsură un feminism critic al genului care se trage din feminismul radical poate fi compatibil cu feminismul liberal care îngrădește orice efort de critică a alegerilor individuale făcute de femei. În accepțiunea restrânsă a feminismului liberal în care trebuie să ne cenzurăm orice impuls de a critica alegerile individuale ale femeilor acesta se dovedește incompatibil cu feminismul critic al genului. În fond, feminismul critic al genului are în vedere o analiză a opțiunilor din care femeia alege și a modului în care acestea sunt structurate într-o societate ce a fost dominată de bărbați.

Contribuții

La şaptespreceze ani de la prima ediţie, Vianu Mureşan republică acum teza de doctorat intitulată Heterologie. Introducere în etica lui Lévinas (Eikon, 2022). Lucrare amplă, ce ia în dezbatere multiplele faţete ale unei filosofii care se propune în slujba celuilalt, neocolind dificultăţile, nu puţine, pe care le implică o astfel de abordare. Este, din capul locului spus, un pariu câştigat cu pătrundere şi eleganţă interpretativă, ţinând cont de faptul că e vorba de o filosofie articulată în jurul temei alterităţii şi relaţiei, deschisă generos spre altul, dar care, la prima vedere, se pare că se închide în ea însăşi. 

DORIN ȘTEFĂNESCU

Întâmpinarea sensului

Rațiuni dialectice

Antropologul Radu Umbreș participă la viața comunității vreme de doi ani. Tratat ca un agent extern, un personaj curios, bănuit ca are interese ilegitime, Umbreș este tolerat ca un marginal intrigant al comunității. Lăsând impresia de intelectual fără simț practic dezvoltat în materie de muncă fizică sau în viața familială, sătenii îl privesc când de sus, când cu mefiență. Secretomania rurală aruncă o umbră neplăcută pe munca etnografică, socotită prudent ca un act de spionaj în toată regula.

DAN ALEXANDRU CHIȚĂ

Politica neîncrederii

Este oarecum surprinzător faptul că Radu Petrescu l-a ales pentru lucrarea de licență tocmai pe Bacovia,  mai ales că sunt foarte puține trimiteri la opera poetică sau la personalitatea poetului atât în Jurnal cât și în Meteorologia lecturii. Cel mai probabil, biografia și opera lui George Bacovia i-au oferit criticului-scriitor libertatea de a consemna imagini ale unei existențe fascinante pe care le-a integrat propriului sistem literar. De altfel, studiul poate fi un răspuns la fiecare din întrebările: poate fi viața unui poet povestită?; cât din biografia unui poet se regăsește în operă? (subiect controversat și delicat); cum poate fi re-gândită opera printr-o analiză subtilă a imaginarului poetic?

Terapii filosofice

 Identitatea fiinţei umane este la nivel fundamental, elementar, poziţionarea acesteia în timp. Însă nu în mod necesar un timp cronologic cât un timp al inter-relationarii culturale experimentat de către om ca dezvăluire a unui adevăr despre lume către sine, adică de legătură  intimă cu aceasta. În egală măsură şi în mod aproape simetric este deopotrivă o reflectare a lumii şi a vremurilor în individ, dar şi a individului în epocă pe care o trăieşte. 

Ecce Homo

Fabula lui Martin are o morală multiplă: și cea de cult religios care parazitează pe mintea credincioșilor săi, și cea de autosacrificiu din partea membrilor cultului, pe motiv că-s hipnotizați de starea de fericire, și cea că fericirea anulează progresul, îl face oțios. Aici efectul euforic al fericirii echivalează cu impactul unui drog letal, iar George R. R. Martin ne face să chibzuim dacă nu cumva o senzație necontenită de fericire va obnubila celelalte stări umane, ne va vicia voința și motivația de creație și de viețuire, ne va dezumaniza în cele din urmă…

Cel mai cunoscut caz de refuz al unui premiu cinematografic este reprezentat de Marlon Brando, care în 1973 a refuzat premiul pentru cel mai bun actor în rol principal. La acea ediție a Oscarurilor, în locul lui a apărut pe scenă Sacheen Littlefeather – activistă pentru drepturile amerindienilor – care a citit o scrisoare în care legendarul actor își motiva refuzul: modul în care cinematografia hollywoodiană i-a reprezentat pe amerindieni.

ALEXANDRU IONAȘCU

Contradicția premiilor

Contribuții

În ciuda avertismentului pe care vrea să-l transmită afirmația despre veacul următor ei,  spiritul secolului XXI se încăpățânează însă să rămână cu totul altfel, să se îndepărteze tot mai mult de ideea unei prefaceri de natură mistică a omenirii, de o lume nouă, de un altfel de om. Dimpotrivă, omul actual se îndreaptă cu pași tot mai repezi spre alte ținte decât spre un viitor purificat.

Contribuții

Da, pe lanțul dintre emitent și receptor sunt multe capcane semantice. Pe de altă parte, ne referim la domenii în care nu sunt posibile determinările directe. (Aici teoriile emise sunt doar ipoteze, și doar ulterioare determinări/observări/exprimente indirecte le pot confirma, parțial de obicei.) De-abia după ce raționamentele teoretice sunt validate prin oarece dovezi științifice repetabile, adevărurile acestea pot fi ridicate la rangul de „adevăr cu probabilitate” (și mai niciodată la rangul de ‘adevăr absolut’).

Poezie

trezesc un coșmar recurent 
și caut la-ntâmplare altul 
într-o cutie veche de carton 
unde pe o bucată de hârtie
descopăr patru versuri 

NIA DAMIAN

Noeme

Poezie

In același interior extrem de rece prietenul stă cu mâinile lui foarte frumoase cu ochii lui vii de liliac  cu prăpăditele lui apucături de poet 
Un viscol
Se prevedea un uragan