Poliamorie à la Russe
În momentul de față, foarte mulți oameni sunt îndrăgostiți, iubesc pe cineva, sunt într-o relație sau sunt doar îndrăgostiți de cineva sau au un crush pentru cineva. Cea mai mare parte a culturii planetare este monogamă în materie de sexualitate. Cel puțin la nivel instituționalizat. Știm, pentru heterosexuali există mariajul monogam și a existat vreme de milenii în diverse grade. Dar oare au existat și excepții, mai ales în modernitate? Evident că au existat excepții la monogamia heterosexuală, porțiuni temporale din secolul trecut când oamenii au găsit alternative relaționale și amoroase la mariajul milenar, ceea ce înseamnă că au existat locuri în care timpul a avut o neobișnuită răbdare cu sexualitatea celor de atunci. Un asemenea loc este Uniunea Sovietică în anii ’20, adică în vremea Noului Program Economic (NEP). Exemplul va fi Bed and Sofa din 1927.
Suntem în Moscova post-revoluție și autoritățile sovietice inițiază un program de construcții de locuințe pentru miile de țărani care vin din mediul rural să se angajeze în capitală, unul din acei noi muncitori fiind și Volodia. Prima sarcină aflată în fața lui Volodia este să se angajeze undeva în peisajul industriei urbane încurajate de comuniști și găsește un post la o tipografie. A doua sarcină care îl așteaptă pe un muncitor nou venit într-un mare oraș sovietic este să găsească o locuință și acest deziderat nu va fi atât de ușor de atins. Rusia sovietică din primul ei deceniu de viață este încă un stat rural, puțin urbanizat și orașele suferă de o mare penurie de locuințe. Pur și simplu numărul de noi muncitori care migrează de la sate la orașele sovietice este prea mare pentru ca autoritățile revoluționare să poată țină pasul și să le ofere tuturor oamenilor muncii câte o locuință. Nu sunt suficiente locuințe și multe familii de muncitori locuiesc la comun. Aici apare Kolia, un maistru angajat la Teatrul Bolșoi care îl știe pe Volodia de pe vremea războiului civil și este mai mult decât bucuros să-l invite pe acesta să locuiască alături de el și soția sa casnică, Liuda. Kolia și Liuda locuiesc, de fapt, într-o singură cameră destul de simplă, au doar un pat și o canapea pe care acum trebuie să le împartă cu noul lor oaspete care pare că va sta o vreme la ei. Am menționat că nu au ușă la camera lor, ci doar o cuvertură atârnată la intrare? Așa locuiesc muncitorii sovietici în primii ani după revoluție. Cum arată acum viața celor trei?
Volodia este un bărbat simpatic și rezervat, la locul lui, cum s-ar spune, concentrat pe munca de tipograf și se adaptează repede la ritmul cotidian al cuplului alături de care locuiește. Kolia este un bărbat mai asertiv, optimist și mereu lipsit de griji, mai ales că știe că ziua de mâine va fi la fel ca ziua de azi – munca la teatrul Bolșoi și viața casnică alături de soția sa. Liuda are grijă de cămăruța în care locuiesc cei doi, ea gătește, pregătește micul dejun dimineața și cu acest prilej este victima farselor crude la care o supune soțul ei și în general este mai tot timpul ironizată de acesta. La un moment dat, Kolia trebuie să plece în interes de serviciu și oaspetele lor se oferă să plece și el, nu poate locui în continuare cu o femeie măritată, se va bârfi mult pe seama lor. Dar ei sunt muncitori emancipați ai unei noi ere de progres și libertate, Kolia este sigur că nimeni nu îi poate lua soția, deci nu este îngrijorat, așa că Volodia rămâne să locuiască o vreme cu Liuda. Cum își vor petrece timpul cei doi, un bărbat singur și o femeie măritată? Liuda merge împreună cu Volodia la primul ei miting aviatic, la cinematograf și acesta îi ghicește-n cărți, deci este mai sensibil și puțin mai sofisticat decât soțul ei interesat doar de muncă. Doar puțin mai sofisticat. Cei doi încep o relație, zilele trec, este mereu de muncă în noul stat sovietic, ceea ce înseamnă că soțul Kolia revine acasă și, surprinzător, acceptă relația celor doi – complet neașteptat având în vedere ceea ce știm despre el. Și mai surprinzător este că aceste trei personaje formează un singur cuplu, un threesome amoros în care nu există gelozie și nici vreo competiție vizibilă între parteneri. Cu siguranță, noul stat sovietic are cea mai avansată atitudine în privința relațiilor, în Uniunea Sovietică nu există gelozie în relațiile de dragoste! Cu siguranță, Alexandra Kollontai ar fi mândră de aceste progrese revoluționare! Doar că Liuda rămâne însărcinată și nu știe care din cei doi bărbați este tatăl, deci amândoi îi cer să facă un avort. Privind o scenă maternă, Liuda nu mai merge până la capăt cu avortul și îi părăsește pe cei doi bărbați văzând că viața ei nu s-a schimbat prea mult chiar și cu doi parteneri.
Bed and Sofa (1927) este cel mai curajos film sovietic din prima decadă din viața Uniunii Sovietice și nimic din dinamica heterosexuală nu-i scapă. Gelozia este înlocuită de experimentarea unei relații cu mai multe persoane, vedem cum avortul este nu doar legal, dar Uniunea Sovietică este primul stat din istorie care a legalizat avortul și asta imediat după venirea bolșevicilor la putere, ba chiar vedem cum cei doi bărbați se sărută – de două ori. Cu siguranță, avem de-a face cu prima reprezentare cinematografică a poliamoriei, scenariul fiind scris de Viktor Șklovski, cunoscutul critic literar exponent al formalismului. Deși scenariul este inspirat de cel mai cunoscut ménage à trois din literatura rusă, anume, relația poetei și actriței Lilia Brik cu poetul futurist Vladimir Maiakovski, cât și cu soțul ei, criticul literar Osip Brik, în acest film regizat de Avram Room nu este clar dacă privim într-adevăr o viziune emancipatoare a relațiilor amoroase, sau un avertisment în privința efectelor corozive ale promiscuității asupra solidarității muncitorești și de gen. În orice caz, deși au trecut zece ani de la venirea bolșevicilor la putere, reformele acestora nu au prins în toată comunitatea de muncitori. Femeile fac în continuare cea mai mare parte a muncii domestice, bărbații sovietici nu au renunțat la sexismul lor enervant și comentatorii culturali nu știu prea bine cum să abordeze realitatea avortului, Uniunea Sovietică fiind prima țară din lume care le acordă femeilor acest drept.
Acest exemplu de întâlnire cinema-literatură va fi proscris în următoarea decadă, când Stalin își consolidează puterea și pendulul se mișcă în zona conservatorismului social. Dar până în acel moment, știm doar că Liuda Semenova, protagonista din acest film, este un remarcabil exemplu de empowerment feminin în stil sovietic, o femeie care se satură de constrângerile casnice și-și părăsește nu doar unul, ci doi parteneri din relația poliamoroasă fără să mai privească înapoi.
Unii au în bucătărie calendare ortodoxe, alții cu scene din natură, dar în Uniunea Sovietică din anii ’20 în bucătăriile oamenilor muncii erau calendare cu Stalin, ca și Toma Caragiu, Vladimir e ultimul exploatator din Rusia Sovietică, secvențe urbane, oameni plimbându-se pe străzile moscovite, tramvaie alunecând pe șine, imaginea unui mare oraș rusesc și sovietic care a lăsat în urmă sacrificiile și distrugerile războiului civil,
INDICAȚII DE CITARE
Alexandru Ionașcu ,,Poliamorie à la Russe’’ în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 4 / 2026
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.
ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE 