Pentru un permis de navigare digitală
Recent, președintele Franței și-a anunțat intenția de a promova o măsură prin care să se interzică accesul la platformele de socializare online până la vârsta de 15 ani, motivul fiind recrudescența violenței în rândul tinerilor. În Australia, o reglementare similară, Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Act, a fost adoptată la finele anului trecut, cu diferența că vârsta-limită a fost fixată la 16 ani, și urmează să fie aplicată începând din decembrie 2025. În acest moment, vârsta minimă acceptată de cele mai populare platforme pentru crearea unui cont personal este 13 ani.
Legătura de cauzalitate dintre creșterea numărului actelor violente comise de tineri și accesul la rețelele de socializare este, desigur, discutabilă. Eficiența unei asemenea interdicții poate fi, la rândul ei, chestionată. Cel puțin în acest moment, barierele în calea accesului la platformele digitale pot fi ocolite cu ușurință. În plus, rețelele de socializare, deși au ținut capul de afiș în ultimii ani ca instrumente exploatate cu succes de către diverși agenți în scop de influențare și manipulare, nu sunt singurele căi de acces online la informații și la interacțiuni umane cu potențial dăunător pentru indivizi și societate. Restricționarea accesului la rețelele de socializare, chiar și în cazul în care s-ar dovedi eficientă, nu ar rezolva decât o parte a problemei.
General Data Protection Regulation (GDPR) permite prelucrarea datelor minorilor, fără a fi nevoie de consimțământul parental, dacă aceștia au împlinit 16 ani, dar lasă la latitudinea statelor membre posibilitatea să reducă această limită până la 13 ani. În Franța, de pildă, vârsta-limită a fost stabilită la 15 ani [1]. Emmanuel Macron dorește, așadar, ceva mai mult: în cazul rețelelor de socializare, un minor să nu își poată crea un cont până la vârsta de 15 ani, indiferent de consimțământul părinților. Comisia Europeană, în schimb, consideră că îmbunătățirea instrumentelor de reglementare, nu interdicțiile radicale, ar fi o soluție mai potrivită și mai realistă, și este în curs de elaborare a unui proiect prin care urmărește să oblige platformele digitale să identifice vârsta utilizatorilor: în acest fel, controlul accesului ar deveni fezabil.
În fața potențialului impact negativ al unor tehnologii, societatea reacționează încercând să limiteze riscurile. Examenele pentru obținerea permisului de conducere și stabilirea unui prag de vârstă pentru cei care le pot susține filtrează persoanele apte să conducă, urmărind să reducă, astfel, numărul accidentelor. Cu excepția parțială a SUA, unde legislația este foarte permisivă în unele state și foarte restrictivă în altele, permisele de port-armă se eliberează numai după o anumită vârstă și cu condiția ca persoanele care le solicită să fie apte din punct de vedere moral și psihologic. Atât automobilelor, cât și armelor de foc le sunt asociate riscuri majore – rănirea sau uciderea altor ființe, inclusiv a celor care le folosesc. Atât permisul de conducere, cât și cel de port-armă sunt exemple de instrumente prin care se exercită controlul social asupra unor tehnologii care ne pot pune în pericol sănătatea și viața.
În cazul platformelor de socializare online, asistăm la o tendință similară, cu același punct de pornire – constatarea unor efecte negative ale utilizării – și urmărind același scop – reducerea acestor efecte. Consecințele la adresa sănătății și vieții asociate utilizării fără responsabilitate a automobilelor și armelor de foc sunt unele directe și imediate. Interacțiunile și informațiile de pe platformele de socializare pot avea un impact de natură psihologică și emoțională, în primul rând, dar în același timp pot determina anumite decizii cu consecințe negative, chiar tragice. Să amintim aici că inițiativa lui Macron a apărut în urma unei omucideri comise de un adolescent francez, care a fost pusă pe seama violenței promovate online. Deși o relație de cauzalitate între un asemenea act de violență extremă și prezența în rețelele de socializare este greu de probat, influența lor asupra comportamentului și deciziilor celor care le utilizează, indiferent de vârstă, nu mai poate fi negată.
Dacă paralela cu reglementarea utilizării armelor de foc poate părea exagerată, să ne amintim că în ultimii ani s-a vorbit și scris enorm pe tema utilizării informației ca armă și a rețelelor de socializare drept câmpuri de luptă în războaiele hibride ale vremurilor noastre. Efectele dramatice la nivel social, precum polarizarea opiniilor, recrudescența extremismului sau criza încrederii în experți și în știință, dovedesc că nu e vorba doar de o metaforă. Ducând mai departe această paralelă, putem constata o diferență majoră: încercările de a reglementa accesul la rețelele de socializare online urmăresc exclusiv să fixeze o limită de vârstă, nu și stabilirea unor condiții care să ateste capacitatea de a le utiliza în mod responsabil, în cunoștință de cauză. Lipsește din ecuație, așadar, testarea competențelor și a discernământului informațional. Dacă s-a ajuns la concluzia că informațiile și interacțiunile din rețelele de socializare pot fi periculoase, că pot avea un impact negativ atât de puternic asupra indivizilor și societății, provocând comiterea unor acte antisociale și afectând funcționarea sistemului democratic, această testare ar fi un pas firesc. De ce n-ar fi condiționat accesul pe aceste platforme de existența unui permis de navigare digitală, care să poată fi obținut, la fel ca unul de conducere sau de port-armă, după împlinirea unei anumite vârste și după testarea cunoștințelor și abilităților de evaluare a calității informațiilor, de identificare a surselor de informare credibile, de recunoaștere a formelor de înșelătorie și manipulare online, de conștientizare a propriilor erori cognitive?
Permisele de conducere și de port-armă nu pot elimina utilizarea iresponsabilă sau ilegală a automobilelor sau armelor de foc, dar statisticile arată că introducerea lor a contribuit la scăderea numărului evenimentelor cu consecințe grave. Necesitatea de a obține un document care îți dă dreptul să utilizezi o tehnologie puternică contribuie la conștientizarea pericolelor potențiale și a responsabilității pe care le implică utilizarea ei. În cazul rețelelor de socializare, o soluție similară, deși imperfectă precum celelalte, ar putea să conducă la scăderea numărului victimelor dezinformării și manipulării online și, de ce nu, a numărului celor care le utilizează în mod abuziv.
***
[1] The Law Library of Congress, Global Legal Research Directorate, „Children’s Online Privacy and Data Protection in Selected European Countries”, April 2021, pp. 16-19, https://tile.loc.gov/storage-services/service/ll/llglrd/2021680641/2021680641.pdf, consultat la 13.07.2025.
INDICAȚII DE CITARE:
Robert Coravu „Pentru un permis de navigare digitală” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 6/2025
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.
ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE 