ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE

Felicia Muntean

Like a love institution

Blues, soul, jazz
  ( fragment)

Vine in picaj până la gemuleț
zâmbește iar și cu mâinile lui

vezi ce ai șters de pe foaie un iubit părăsit cu flori și hârtii în brațe
cu un foileton la vedere
O pagină scrupuloasă - volutele ei nebănuite spinări de pești hoinari, se sprijină pe ei pământuri iar pe ele șapte cocoși nu-i poți nicidecum privi în ochi

nicio punte vizibilă niciun rând citeț nicio curte înflorită nicio revoltă îmbâcsită nicio prudență credibilă nicio scofală niciun brâu niciun râu 

Cu regina omizilor pe border line- apare luna- le petit Dada redevenit sălbatic sare ca un cangur tușește tremură în deltă lui îl pândește un lup își ascute dinții cu trestia lină cu cealaltă nuielușă


Îmi dă timp
produce gheme întregi nu face noduri le strecoară în ordine în servietă e atent la cusături înnădește curat marginile cu fir de aceeași culoare nici nu-ți dai seama care e fața lui nici în lumină deplină
ajurează hașurează
ca nimeni dintre ai lui


Stay on the scene
Stay on the scene
Like a love institution
Pti bi fi pti bi fi
Bi fi bi fi
Show me where I need to go  la la Ba da ba da
Love is my face
Di bi di
Love is my House 
Oao oao
Like a love institution 
Like a wolf in the spring
tooo much tooo much, babe, on my heart
Pti bi di
Tu dum dum dum tu dum dum
Babe, in my heart
Stay on the scene
Like a love institution


Scrumiera verde transparenta îmi desface lumina
chiar așa
O clipă m-a speriat

Que tu reste comme ca
Ba da ba da ba da ba di


Am pe  zid toate umbrele
au venit după multă vreme
parcă fac semne cu nuielușa în cu totul alte culori
în aceeași măsură și ritm acum ba da ba da
pti bi di
Like a love institution
O, my babe
Oooo