ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE

Felicia Muntean



Exercițiile 

 
Nu i plăcea să lucreze la comandă, avea ritmul lui.
Azi decise să se ocupe de mușcată: întâi o privi îndelung, apoi îi curăță frunzele uscate, puse puțin pământ proaspăt, o udă.
Stătea așa liniștit cu mușcata, mâncă niște pâine.

Nu reușea să identifice mirosul care venea dinspre fereastră - oare ce găteau astăzi vecinii?!
Parcă mirosul venea de pe alt continent.

Se auzi, în sfârșit, un glas stins de după cortină.
Oare intră cineva in scenă, sau rămâne doar vântul să vălurească pânza incandescenta?
Rămase vântul.
Și se ridică încet cortina.

Nu mai era decât puțin gaz în lampă, apă doar pe fundul cănii. Iubirea lui totuși arunca niște raze portocalii peste tot 

 Piratul în film foarte murdar. Clar nu făcuse o baie de mult timp.
Se porni din senin o ploaie zdravănă și piratul deveni tot mai curățel.
Chiar părea acum o persoană cumsecade.
Așa s a și terminat filmul.
 
Nu-i plăcuse niciodată pescuitul sau vânătoarea, le detesta.
Dar acum era nor, se aruncă în baltă, alerga după broască, fix ca un apucat, voia s-o prindă, s-o 
sfâșie, s-o frigă, s-o mănânce.
Norul îi luase complet mințile.

Văzu prima dată un vierme de mătase...de milioane de ori se rotise ființa fragilă, care acum era pierdută în coconul alb.
Nu avea nicio rețetă, dar se gândi să facă ceva similar . 

La televizor – nu-i în priză, n-are niciun cablu - apăru deodată o lumină explozivă - se limpezea încet imaginea unui bloc imens de cărți, ca la un cutremur, se prăbușeau, fără zgomot, pe asfalt.
 
S a speriat înfiorător de un mieunat sinistru care se auzi dinspre terasă.
Vărsă uleiul candelei peste tot.
Spălă bine, adună cârpele, le-ntinse pe sfoară.
Pisica - nicăieri.
 
Făcuse rost de o foaie foarte mare de hârtie, voia să picteze o pasăre imensă.
Asculta în cască o muzică lină, de fapt niște înregistrări din natură - izvoare coborând liniștite pe stânci.
Lipi, cu greu, foaia pe catedrală.
În zori, stătea ascuns după stânci, în tufiș, să aștepte reacția credincioșilor.
 
În această carte, ciclul vieții ajunsese la capăt - așa prevăzuseră mayașii.
Se gândi să pună în ghiveci câteva semințe.
Închise cartea. Aștepta să crească planta.
Aștepta viitorul.