ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE

Eugenia Zaițev

Portretul eroului cultural

A fi erou presupune curaj, îndemânare, poate și înțelepciune. Eroul este cineva care se evidențiază prin fapte deosebite, idei aparte sau implicare în cazuri excepționale. Conform Dicționarului Explicativ Român, eroul este „persoana care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie, prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă”, dar și „personajul principal al unei opere literare”. Astăzi, putem vorbi despre eroi? Depinde…, sunt cazuri și cazuri. În lumea foarte diversă pe care o vedem, ciudată de multe ori, o lume cu bune și cu rele, a fi erou cred că înseamnă devotament, omenie sau necesitate. În articolul pe care îl propun acum spre atenția dumneavoastră, voi contura un portret pentru eroul cultural.  

            Scriind despre eroism și rolul său, despre erou și eroul cultural mai cu seamă, îmi amintesc, inevitabil, de scrierile lui Geert Hofstede, care definește termenul de cultură prin prisma „modelului ceapă”, formată din patru termeni. Aceștia descriu manifestările culturale pentru fiecare popor; iar eroii sunt plasați pe locul al III-lea. Drept pentru care, voi aminti aceste descrieri esențiale pentru practicile culturale:

1. Valorile – reprezintă nucleul culturii, și pot fi învățate în mod inconștient de către copii, pentru a fi păstrate în „softul mental”, tot inconștient. Dacă vrem să aflăm detalii despre o anumită cultură, vom căuta, în primul rând, valorile sale. Apoi celelate categorii, pe care le redau mai jos.

2. Ritualurile – sunt activități colective esențiale din punct de vedere social și care caracterizează cultura acelui popor sau acelei zone. Hofstede vorbește aici despre tradițiile unui popor sau obiceiurile unei regiuni. Ne putem aminti ce ritualuri practicam sau poate încă mai practicăm, pentru a-l înțelege mai bine pe autorul amintit.

3. Eroii – persoane vii sau nu, imaginare ori reale, pentru a caracteriza o cultură. Aici fiecare cititor își poate forma propriul erou din cultura românească sau din cultura altor țări, căci se poate creiona o gamă mai largă. Avem eroi în istorie, literatură, în pictură sau în propria imaginație.

4. Simbolurile – cuvinte, gesturi, ilustrații, obiecte, și care sunt recunoscute doar de cei implicați într-o cultură. Atunci când suntem turiști, cu siguranță căutăm magneți, vederi sau observăm anumite gesturi specifice culturii unde ne aflăm. Aceste simboluri sunt exemple bune pentru a cunoaște o cultură.

Ilustrez mai jos modelul propus de Hofstede, pentru a vedea unde se află eroii unei culturi (care pot fi culturali sau nu).

Prin urmare, ceea ce propune Hofstede și co-autorii teoriilor amintite, sunt valabile și astăzi, în caracterizarea unei culturi locale, naționale sau internaționale. În perimetrul celor evidențiate, portretul eroului cultural, își face loc o dată ce apelăm la exemple și la cazuri concrete. Leonardo da Vinci, Caspar David Friedrich, Ștefan cel Mare, Michael Jackson pot fi numiți eroi? Dar eroi culturali?

Din punct de vedere cultural, erou este acela care a contribuit la cultura unui popor sau cu ajutorul căruia s-a format o cultură, iar acum putem identifica rolul lor în construirea acesteia. Personajele pe care le-am amintit mai devreme sunt eroi reali, nu imaginari, care nu mai există în viață, dar care au lăsat amprente esențiale în cultura de unde provin. Artiștii enumerați sunt eroi culturali, desigur, prin operele de artă extraordinare lucrate secolele trecute, și pe care le vizionează turiștii contemporani. În cazul eroului român, Ștefan cel Mare, mai degrabă l-am putea plasa în categoria eroului care a contribuit la formarea culturii noastre prin numărul de mănăstiri construite și evenimentele care au conturat istoria românilor.

De aceea, fiecare își poate aminti sau creiona portretul propriului erou cultural, atât timp, cât acest personaj a contribuit la manifestarea unei culturi. Vorbim despre eroi, dar nu putem ocoli importanța idolilor. Aceștia fac parte dintr-o cultură sau din portretizarea eroică.

            DEX-ul ne spune că idolul este o Divinitate păgână, adică un zeu. Este un „chip, figură, statuie reprezentând o asemenea divinitate și constituind, în religiile politeiste, obiecte de cult religios”, cu alte cuvinte, el este o „ființă sau lucru care reprezintă obiectul unui cult sau al unei mari iubiri”. Aceste lucruri ne ajută să schițăm portretul idolului, care poate fi și un erou sau nu neapărat.

            Idolul pare mai degrabă ființa în care ne încredem, care ne va ajuta sau pe care o venerăm. Aceasta va primi aceleași caracterizări culturale de erou important, în măsura în care îl vedem ca pe un ilustru al omenirii. Numai că în zilele noastre credem și în idoli falși sau pseudo-idoli. „Atenția noastră este prea mult chemată în afară, către zarva înverșunată a vieții. Prea mulți caută, tot timpul, să ne vândă ceva: o idee sau doar o marfă, un idol sau, prea adesea, o iluzie. Cum să-ți mai găsești reperele în noianul acesta de informații și de ispite care par a spune totul despre noi și a ne da toate soluțiile, când de fapt nu izbutim să aflăm despre noi înșine ceea ce ar face ca relația noastră cu lumea să devină, dacă nu mai ușoară, cel puțin mai limpede?” (Petru Creția)

Dacă construim o legătură între erou și idol, vom observa că ambii reprezintă acel ceva care pare imaginabil, și care face parte din bagajul unei culturi. Fie că vorbim despre eroi culturali sau despre cei care formează o cultură, ori despre cei care par a fi idoli, ei fac parte din societatea de ieri și de azi. Dumneavoastră ce idol sau erou cultural aveți?

Bibliografie:

1. Creția, Petru, Luminile și umbrele sufletului, Editura Humanitas, București, 2023.
2. Hofstede, Geert, Gert Jan Hofstede, Michael Minkov, Culturi și organizații. Softul mental. Cooperare interculturală și importanța ei pentru supraviețuire, Editura Humanitas, București, 2012.
3. Hofstede, Geert, Managementul structurilor multiculturale. Software-ul gândirii, Editura Economică, Bucureşti, 1996.
4. www.dexonline.ro

INDICAȚII DE CITARE:

Eugenia Zaițev, „Portretul eroului cultural” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 3/2024

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.