Metamorfozarea sinelui prin creativitate
Tema anunțată pentru numărul actual al revistei ANTHROPOS, Metamorfoza, deschide (ca de fiecare dată) căi de abordare din punct de vedere filosofic, istoric, psihologic și întreg spectrul socio-uman. În articolul de față, voi analiza tema centrală a numărului actual în conexiune cu subiectul rubricii sub umbrela căreia scriu textele mele – Creativitatea SmART.
În aceste pagini, propun spre lectură câteva gânduri despre creativitate și tehnologie, și cum acestea contribuie la metamorfozarea sinelui. Pentru început, însă, vreau să trec în revistă: modelul celor patru tipuri de creativitate, care contribuie la succesul în afaceri, dar și semnificația cuvintelor: metamorfoză și transformare. „Există patru tipuri de creativitate, conform modelului 4C propus de Kaufman și Beghetto: mini-C – gesturi creative mici, little-C – creativitatea zilnică, Pro-C – creativitatea profesională și Big-C – creativitatea de geniu.”[1] DEX-ul indică faptul că atât prefixul meta, cât și trans înseamnă „după”, „dincolo de”, „peste”, exprimând ideea de schimbare, de modificare. Deci, vedem că acestea semnifică o trecere dintr-o parte în alta, de la o stare în una nouă.
Ce sau cine contribuie la schimbare și la transformare? În creativitate este vorba despre libertate, artă și dorința de inovație. Adevărata libertate se pronunță atunci când individul creează și se recreează din nimic, când se transformă mereu în viață. Aș spune că avem multe cazuri vitale de metamorfozare, întrucât omul este mereu în mișcare, adică în schimbare:
- Socială: diferiți prieteni sau roluri în societate;
- Profesională: diverse funcții și joburi,
- Personală: evoluție, maturizare;
- A vremii (anotimpurile);
- A vremurilor (timpuri, modă, societate, mod de a trăi).
Prin stilul vestimentar ne exprimăm stările de spirit și personalitatea, iar schimbările ce survin în modă, ne pot contura o nouă identitate; indicat ar fi, însă, să se potrivească gustului nostru. „Hainele pe care le purtăm pot influența nu doar starea noastră emoțională, ci și performanța cognitivă și încrederea în sine, arată chiar un studiu realizat de Dr. Karen Pine, psiholog și autor al cărții Mind What You Wear: The Psychology of Fashion.”[2]
În cazul artei plastice sau a literaturii, atât o operă de artă compatibilă cu partea estetică a spiritului propriu, cât și metaforele din povești, pot avea o putere semnificativă de transformare a sinelui, a percepției, a gândurilor. „Sinele se formează și se reformează clipă de clipă într-o permanentă creație din nimic, este un avatar în sine care nu mai întrupează nimic altceva în afara ideii de metamorfoză.” [3]
Se știe că creierul oamenilor funcționează în două emisfere, caracteristice pentru partea umanistă și respectiv, cea realistă. Emisfera stângă este pentru limbaj, logică, rațiune, gândire analitică, iar emisfera dreaptă dezvoltă intuiția și creativitatea. Unii cercetători susțin că există mai multe părți ale creierului, nu doar cele două amintite mai sus, și anume, mai există loc pentru flexibilitate și interconectivitate.
Se pare că timpul se creionează altfel pentru cei care gândesc diferit și creează sensuri, cei care pot interpreta în mod creativ aproape orice, chiar și cifrele sau programarea de softuri. Putem descoperi partea de geniu din felul nostru de a fi (în sensul kantian al ideilor estetice sau în cel shopenhauerian poate, unde fantezia joacă un rol esențial în actul creator[4]) ori putem simți acea scânteie care apare atunci când vrem să construim ceva nou, și astfel ne vom transforma și vom transforma lucruri, lucrări, locuri. „Oricine poate să gândească și să acționeze asemenea artiștilor. Provocarea constă parțial în a te lăsa să te dezvolți și să te schimbi, să adopți o versiune nouă sau chiar ușor modificată a propriei tale personalități.”[5]
Ne putem reinventa, putem obține noi valențe, chiar dacă avem anumite frici sau complexuri. Căci, eul creativ oferă noi perspective și emoții proaspete, atunci când acționăm spre căi noi și interesante. Dacă ieșim din zona de confort și depunem eforturi creative în multe situații de viață, succesul de transformare va fi mai aproape, cel puțin așa susțin specialiștii. Astfel, metamorfozarea creativă va fi vizibilă instantaneu.
Poate că ne pun(em) anumite etichete, „dar, dacă vrem să avem cu adevărat putere și potențial creativ, trebuie să ne privim din perspective noi, să ne permitem să avem experiențe noi.”[6] Pentru artiști cel mai important mod de reinventare este să observe evoluția ideilor, a tehnicilor, stilurilor, abordărilor pentru operele sale de artă; iar actorii se reinventează des, datorită personajelor pe care le interpretează și în lumea cărora se metamorfozează, fiind aplăudați apoi de către public. Acest lucru se întâmplă și în crearea de conținut pe social media, în dezvoltarea personalității, a tehnologiilor sau în afaceri. Un exemplu, în acest sens, este Google, care la început era doar un motor de căutare, iar acum cu toții folosim și alte invenții ale cunoscutei companii: Gmail, Google Maps, YouTube și altele. În industriile creative, inovația și creativitatea sunt elemente esențiale pentru a excela într-o piață plină de concurență, dar poate provoca și stres, la un moment dat. „Mindsetul creativ oferă liderilor din industriile creative flexibilitatea necesară pentru a face față schimbării și incertitudinii. Acest mod de gândire deschis, bazat pe curiozitate și inovație, permite explorarea unor soluții neconvenționale, transformând provocările în oportunități reale.”[7]
În vremurile actuale, unde nu numai tehnologia a luat amploare, dar și Inteligența Artificială, inovația și creativitatea este prezentă aproape în fiecare smartphone sau laptop. Imagini create cu noile tehnologii sau texte generate cu chatGPT reprezintă transformări inedite, contemporane și eficiente, pe de o parte. Iar pe de altă parte, aceste schimbări creative reduc propria creație. IA se afirmă în noile versiuni de operare a telefonului modern, în programare, artă sau scriere. Cert este că aceste metamorfozări sunt upgrade-uri necesare, reale și actuale.
Drept urmare, orice creație (în dans, muzică, modă, arte plastice) este o invenție, o transformare. Acest lucru nu înseamnă că orice transformare de sine (tunsoare sau vestimentație) denotă creativitate. Însă, cu siguranță acolo unde există o nouă abordare autentică, se observă și o anumită creativitate. De altfel, „se pare că schimbarea mediului în care trăiești este unul dintre cele mai eficiente stimulente ale creativității”[8], pentru că dezvoltă modul de gândire și de a privi lumea. Este recomandabil să căutăm și să formăm conexiuni cu ceilalți, cu activități noi. Interdisciplinaritatea este o formă de interconectivitate, iar ceea ce leagă diverse situații și persoane sunt: dialogul, comunicarea, povestirea, care întăresc memoria, înțelegerea, metamorfozarea de sine.
[1] Arh. Drd. Armina Popeanu, Mindsetul creativ: cheia sustenabilității pentru afacerile creative,în: Revista „PSYCHOLOGIES”, Nr. 168/ Noiembrie 2024, Serafim Publishing House, București, 2024, p. 50.
[2] Cristina Bucur, Stilul personal. Cum îți transformi garderoba într-un instrument al emoțiilor tale, în: Revista „PSYCHOLOGIES”, ed. cit., p. 52.
[3] Horia Vicențiu Pătrașcu, Tratat de filozofia emoției. Despre iubire, libertate, fericire, Editura Humanitas, București, 2024, p. 177.
[4] Cf. Eugenia Zaițev, Imaginația creatoare și jocul ideilor estetice la Immanuel Kant, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2019 (2021).
[5] Ron Tite, Scott Kavanagh, Christopher Novais, Oricine este un artist. Cum te ajută creativitatea să fii cel mai bun în tot ceea ce faci, traducere de Ovidiu-Gheorghe Ruța, Editura Polirom, 2017, p. 49.
[6] Ibidem, p. 51.
[7] Arh. Drd. Armina Popeanu, op. cit., p. 51.
[8] Ron Tite, Scott Kavanagh, Christopher Novais, op. cit., p. 58.
INDICAȚII DE CITARE:
Eugenia Zaițev, „Metamorfozarea sinelui prin creativitate” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 2/2025
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.
ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE 