ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE

Eugenia Zaițev

Gândirea creativă pentru dezvoltarea smart

În vara anului trecut am scris articolul „Creativitatea în lumea digitală” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare, nr. 6/2023, număr ce avea ca temă de dosar „Omul demiurg – creativitate & mediocritate”. Pasionată de această temă și fiind titulara rubricii Creativitatea Smart, sunt preocupată de caracteristicile artistice ale lumii tehnologice (în continuă schimbare), prin care oamenii devin mai creativi, și mai smart (inteligenți).

De aceea, în acest articol voi aduce în atenție importanța gândirii creative, atât de necesară în zilele noastre, unde vedem mereu un flux de imagini și texte pe toate device-urile. Inovația a prins deja contur în multe arii, iar gândirea creativă ne ajută să dezvoltăm idei originale și demne de a fi puse în practică. Abilitățile creative vor conduce astfel la modelarea obiectelor și a obiectivelor înalte, aplicațiilor unice sau a situațiilor interesante.

Despre gândire și creativitate s-au scris diverse lucruri și lucrări, fiind subiecte importante pentru dezvoltarea personală și profesională. Fie că vorbim despre gândirea critică, analitică, gândirea pozitivă sau cea creativă, fiecare dintre acestea contribuie semnificativ la un discernământ viu. Însăși filosofia presupune un mod de a gândi, de a percepe. Ne amintim aici de gândirea speculativă la Platon și Aristotel, cugetul la René Descartes sau rațiunea și facultatea de judecare la Immanuel Kant. Pentru grecii antici, intelectul era fie Unul, fie sufletul, fie izvor al ordinii – toate reprezentând elemente vitale ale ființei, iar judecata conduce la numărul în sine, consideră Platon. Pentru gânditorul german amintit mai sus, ceea ce imaginația subliniază prin forța ideilor estetice, intelectul redă prin conceptele bine întemeiate, astfel încât cunoașterea obiectivă să fie schițată destul de coerent.

De reținut este faptul că „nu se poate gândi fără imaginație; căci în gândire se întâmplă același proces ca și în desenarea unei figuri: fără să mai ținem seamă că mărimea triunghiului este determinată, noi desenăm totuși un triunghi determinat ca mărimea.”[1]  Imaginația are un rol semnificativ în gândirea creativă, oferind idei și mai ales – idei estetice. Ideile formate cu ajutorul rațiunii vor deveni idei estetice prin forța creatoare a imaginației. Imaginația este liberă în măsura în care nu este constrânsă de anumite reguli, ceea ce va conduce la un caracter estetic.  Amintesc faptul că etimologia cuvântului estetica este aisthesis (din greacă), ceea ce înseamnă „senzație” sau „percepție”, și „care indică fie gândirea filosofică asupra experienței simțurilor, fie gândirea filosofică asupra operelor de artă și asupra faptului artistic.”[2]

„Kant a preluat cumva intenția lui Platon de a considera imaginația un ideal pentru gândire, și vorbește despre Einbildungskraft, adică despre o putere a imaginarului, sau despre facultatea care produce imaginație. Acest termen german nuanțează puterea imaginarului ca o facultate, ceea diferă de o simplă întruchipare (Einbildung).”[3] Imaginația creatoare presupune cultivarea gustului estetic și al jocului dintre idei și artă. „Dacă intelectul aduce cu sine importanța conceptelor, atunci imaginația este necesară pentru ideile estetice de care dă dovadă, în măsura în care conține forța vie caracteristică unui creator autentic.”[4]

Pentru Kant, imaginația creatoare înseamnă libertatea de asociere a ideilor estetice și capacitatea de producție, „întrucât este construită de un artist cu o gândire strategică poate, o imaginație cu elemente originale și un liber arbitru bine definit. Sursa principală a unei imaginații creatoare este inconștientul, mereu viu, care lucrează cu ideile. În cazul inconștientului creator, acesta lucrează cu ideile estetice.”[5] O lucrare artistică sau o postare cu efecte speciale va reda o libertate creativă datorită celor care o realizează, adică a creatorilor cu firea mereu plină de emoții, dar și cu o gândire strategică. Sursa de inspirație a creatorilor poate fi diversă, iar pentru romantici, ceea ce conferă o adevărată bucurie pentru creație este natura din jur. Lucian Blaga afirmă că romanticii sunt cei care în fața naturii prind noi puteri estetice, iar natura însăși se arată ca o „supremă operă de artă.”[6] Atunci când imaginația se întâlnește cu emoțiile puternice, se formează inevitabil o creație autentică, în timp ce înțelegerea despre propria capacitate de creativitate îndeamnă sufletul spre libertate. Astfel, individul devine creator, făcând un salt de la gândirea obișnuită la cea creativă.

Gândirea creativă ca proces de generare a ideilor estetice poate contura gusturi rafinate și dezvolta un simț artistic smart pentru explorarea mesajelor vizuale. Combinarea elementelor artistice și cele digitale pe smartphone-uri sau laptop-uri constituie nu doar abilități de programator ori designer, ci și gândire creativă. Aceasta din urmă este o unealtă indispensabilă pentru găsirea de noi soluții, situații și elemente într-o lume tot mai diversă. „Dar, dacă vrem să avem cu adevărat putere și potențial creativ, trebuie să ne privim din perspective noi, să ne permitem să avem experiențe noi”[7], să vedem lucrurile altfel. Este ca un update la telefon. În acest mod se formează gândirea creativă, pentru a ne exprima smart și inovator. Adică, vom avea posibilitatea să ne formăm o perspectivă mai largă asupra unui obiect/ subiect, situație și creație, dar și să ne bucurăm de o diversitate mintală. „Ignoră-i pe hateri. Înfruntă-i pe cei care caută pricină. Ascultă feedbackul. Și fii atent la propriul tău critic intern. Toate acestea sunt caracteristici ale gânditorilor creativi.”[8]

Interesant este și faptul că, după cum susțin specialiștii, doar 5-10 minute de mers pe jos îmbunătățesc gândirea creativă. De asemenea, este indicat să facem noi conexiuni, dar și legături între lucrurile diferite. Profesorul Dean Keith Simonton de la Universitatea din California este de părere că geniile generează mai multe intersectări noi decât persoanele, pur și simplu, talentate. Acest lucru se explică și prin prisma etimologică a următorilor termeni:

cogito (gândesc) – „a agita”, „a amesteca”;

intelligo (inteligență) – „a face o selecție”.[9]

 „Geniile creatoare sunt genii tocmai pentru că știu cum să gândească, și nu ce să gândească.”[10] Prin urmare, geniile îmbină mereu ideile, imaginile, gândurile, conștient sau inconștient, iar în prezent cei mai mulți utilizatori ai device-urilor, asociază lucruri care se resping, ori vin cu postări care par nonconformiste, dar care vor atrage urmăritori în social media, dând dovadă de o nouă creație (cel puțin la prima vedere). În vremurile tehnologiei, se evidențiază noi valențe creatoare, pentru diverse tipuri de conținut și dezvoltare eficientă.

Bibliografie

1. Aristotel, De anima. Parva naturalia, Editura Științifică, București, 1996.
2. Blaga, Lucian, Trilogia valorilor. Știință și Creație, Gândire magică și religie, Artă și valoare, Fundația regală pentru literatură și artă, București, 1946.
3. Enciclopedie de Filosofie și Științe Umane, Editura ALL DeAGOSTINI, București, 2004.  
4. Kant, Immanuel, Antropologia din perspectivă pragmatică, Traducere, studiu introductiv, note, indici de concepte, bibliografie de Rodica Croitoru, Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Antet, București, 2013.
5. Kant, Immanuel, Critica facultății de judecare, Seria „Opere”, Traducere, Studiu introductiv, Studiu asupra traducerii, Note, Bibliografie selectivă, Index de concepte germano-român, Index de concepte de Rodica Croitoru, Editura ALL, București, 2007.
6. Kant, Immanuel, Critica rațiunii practice. Întemeierea metafizicii moravurilor, Traducere, studiu introductiv, note și indice de nume proprii de Nicolae Bagdasar, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010.
7. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar  și Elena Moisuc, Ediția a III-a îngrijită de Ilie Pârvu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2014.
8. Michalko, Michael, Secretele creativității. Fii genial!, Editura Amaltea, București, 2008.
9. Tite, Ron, Scott Kavanagh, Christopher Novais, Oricine este un artist. Cum te ajută creativitatea să fii cel mai bun în tot ceea ce faci, traducere de Ovidiu-Gheorghe Ruța, Editura Polirom, 2017.  
10. Zaițev, Eugenia, Imaginația creatoare și jocul ideilor estetice la Immanuel Kant, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2019 (2021).

---

[1] Aristotel, De anima. Parva naturalia, Editura Științifică, București, 1996, p. 192.

[2] Enciclopedie de Filosofie și Științe Umane, Editura ALL DeAGOSTINI, București, 2004, p. 296.

[3] Eugenia Zaițev, Imaginația creatoare și jocul ideilor estetice la Immanuel Kant, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2019 (2021), p. 66.

[4] Ibidem, p. 84.

[5] Ibidem, p. 105.

[6] Lucian Blaga, Trilogia valorilor. Știință și Creație, Gândire magică și religie, Artă și valoare, Fundația regală pentru literatură și artă, București, 1946, p. 578.

[7] Ron Tite, Scott Kavanagh, Christopher Novais, Oricine este un artist. Cum te ajută creativitatea să fii cel mai bun în tot ceea ce faci, traducere de Ovidiu-Gheorghe Ruța, Editura Polirom, 2017, p. 51.

[8] Ibidem, p. 221.

[9] Cf. Michael Michalko, Secretele creativității. Fii genial!, Editura Amaltea, București, 2008.

[10] Ibidem.

INDICAȚII DE CITARE:

Eugenia Zaițev, „Gândirea creativă pentru dezvoltarea smart” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 1/2024

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.