Arta în spectrul cotidian
Pentru mine subiectul acestui număr al revistei ANTHROPOS reprezintă un domeniu-mănușă. Eu mă întâlnesc cu arta aproape în fiecare zi…, de la pictură și muzică până la creativitatea de orice fel. Însăși rubrica mea are legătură cu această pasiune profesională, Creativitatea Smart,reprezentând o reflecție despre omul modern, axat pe tehnologie și aflat mereu între ecrane, dar care are nevoie și de artă. Omul smART este adaptat deja cu inteligența ARTificială, și poate că vrea să caute frumusețea artei în diverse incursiuni creative: de la modul de a gândi sau găti, decora ceva, până la felul de a scrie ori a se exprima. În speranța că ARTicolele din rubrica aleasă aduc în atenția dvs. tocmai această relație dintre persoanele ancorate în realitatea tehnologică – care mișcă lumea actuală, și arta – care spiritualizează lumea, vă propun să urmărim ce este arta.
Eu sunt interesată de această forță uimitoare a frumosului și sublimului încă din copilărie, unde pictura se manifestă ca un aliat în găsirea bucuriei autentice. Mă preocupă arta nu numai din perspectivă teoretică, ci şi practică. Îmi plac teoritizările care întăresc latura pragmatică a culorilor, a sunetelor, a creativității în general, dar mă încântă și partea practică a artei: de a picta, a asorta, a armoniza.
Încercarea de a defini arta a fost și cred că încă este, preocuparea multor filosofi, oameni de cultură, esteticieni și critici de artă. Arta a primit multe definiții, de la ceea ce impresionează, la arta văzută ca medicament al vieții, iar teoretizarea acesteia trece în sfera estetică. Eu voi aminti că arta înseamnă, poate chiar în primul rând, rafinarea estetică a omului, înnobilarea instinctelor, apoi terapie pentru suflet și corp.
Astăzi, se vorbește despre artă în diverse contexte, cu sens estetic sau în sfera marketingului, ca:
- Arta scrierii caligrafice (a scrie frumos),
- Arta de a fi om (personalitate demnă de admirat),
- Arta de a trăi și de a fi fericit;
- Arta comunicării etc.
De reținut este că arta, sub orice manifestare a ei, pare să fie în esență cea mai profundă expresie a creativității umane, în timp ce creativitatea este cea mai înaltă formă a energiei umane. Atunci când creezi ceva bun, plăcut, autentic, emani energie pozitivă – dătătoare de frumos, de ceea ce, cu siguranță, este atrăgător. Filosofia ne spune că: ești perfect atât timp cât simți în tine însuți frumusețea adevărului.
Îmi place să cred că arta este drumul spre frumos, către noi orizonturi ori căi de cunoaștere de sine. Deci, să o apreciem și să o practicăm cu cele mai mărunte ocazii, deoarece, după cum spun studiile, arta nu se limitează doar la muzee, galerii și expoziții. Ea înseamnă mai mult decât atât; poate face parte din viața cotidiană, prin diverse manifestări: design vestimentar, design de interior (și exterior – arhitectura), în bucătărie și alte activități creative. Cu alte cuvinte, putem găsi o doză de creativitate și frumusețea artei în multe lucruri din jur.
În teza mea de doctorat am studiat arta ca joc al ideilor estetice, adică arta frumoasă a unui romantic și arta geniului creativ. În acest sens, voi aminti despre ceea ce ne spune Immanuel Kant, și anume că jocul ideilor estetice este un rezultat al imaginației creatoare, este ceea ce formează arta și conturează calea spre educație. Prin prisma gustului și a categoriilor estetice de admirație („frumosul” și „sublimul”), filosoful german invocă partea gnoseologică estetică, atât de necesară omului, și atât de ocolită de majoritatea indivizilor. Prin scrierea volumului al III-lea – Critica facultății de judecare – Kant invită cititorii la meditația artistică de a observa cât dar și ce putem admira.
Astfel că importanța imaginației creatoare în artă are un izvor creativ al ideilor estetice, ca mod de lucru pentru arta autentică, și ca un principiu esențial pentru admirația unui privitor într-o galerie sau a unui spectator la o piesă de teatru. Pentru fondatorul esteticii, filosoful german Alexander Baumgarten, arta trebuie să fie înțeleasă prin intermediul sensibilității, al propriului feeling (în limbajul actual). Deci, arta îndrumă creatorul spre autenticitate, spre cunoașterea de sine, și poate spre redarea frumuseții omenirii; o frumusețe, care se spune, că va și salva lumea.
Prin urmare, arta reprezintă partea frumoasă a vieții și a exprimării unui artist. Atât cei talentați, cât și geniile, întruchipează forme ale artei pe pânze, strune, în texte ori în alte modalități de exteriorizare creativă. Însă, oricine poate „gusta” din farmecul artei, dacă crede că rezonează cu ceea ce se arată mai profund decât lucrurile imediate, primite de-a gata. Creativitatea adevărată și arta autentică presupune muncă, pasiune, simțire, dedicare și curaj.
Putem să ne îmbrăcăm cu haine oarecare, dar putem alege, în schimb, o garderobă în care culorile sunt alese după propriul gust și stil, iar asortarea culorilor să fie un prilej de oglindire a personalității. Astfel de abordări artistice întâlnim și în conversațiile diplomatice, dar și în punerea armonioasă a unui decor pentru Sărbătorile de iarnă, spre exemplu. Vorbim și de gastronomie estetică, unde mâncărurile nu sunt doar gustoase, dar și plăcute din punct de vedere cromatic și al aranjării lor în farfurii. Important este să predomine „arta bunului gust”, adică simțul estetic și armonia creativă.
Cred că cel mai important este să considerăm arta ca pe o expresie a minunării și a venerației, a nevoii de implicare în ceva mai măreț decât propria persoană, căutarea și găsirea sursei de inspirație și bucuria de a-L slăvi pe Marele Creator (Dumnezeu). În cele ce urmează, vă invit să ne amintim/ cugetăm asupra unor maxime despre artă, trecute în paginile cărților de filosofie de către diverși iluștri ai gândirii estetice.
„Toate artele sunt surori, fiecare aruncă o lumină asupra celorlalte.” (Voltaire)
Unde am putea să ne familiarizăm mai bine cu arta vorbirii decât într-un cerc de persoane cultivate?
Nu există râuri fără izvoare, precum succes profund în artă fără talent.
Cei vechi comparau mâna cu rațiunea. Rațiunea este arta artelor; mâna, tehnica oricărui meșteșug.
„Tot ce e frumos, e și bun.” (Platon)
„Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor. Ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos.” (Platon)
„Muzica răscolește toate sentimentele.” (Vasile Conta)
„Dacă n-ai muzică în suflet, degeaba o cauți în fluier.” (Rabindranath Tagore)
„Noi artiștii privim cu ochiul, dar lucrăm cu sufletul.” (Ștefan Luchian)
„Arta este ca și natura, simplă și profundă, una și diversă.” (Victor Hugo)
„Nu ideea, ci sentimentele sunt acelea care conferă artei sublima ușurință a simbolului; o aspirație închisă într-o reprezentare; iată ce înseamnă arta.” (Benedetto Croce)
„Talentul seamănă cu un trăgător care nimerește o țintă inaccesibilă celorlalți, iar geniul cu unul ce nimerește o țintă până la care ei nici nu pot vedea măcar; ca atare, ei capătă doar indirect, adică târziu, informații despre acesta și le acceptă chiar fără să le mai verifice.” (Arthur Schopenhauer)
„O operă de artă nu e superioară decât dacă este, în același timp, un simbol și expresie a unei realități.” (Guy de Maupassant)
„Creația nu înseamnă doar producerea de opere extraordinare, ci și îndeplinirea conștiincioasă a datoriei, căci, prin acest fapt chiar, fiecare dintre noi contribuie la transformarea morală a omenirii.” (Petre Andrei)
INDICAȚII DE CITARE:
Eugenia Zaițev, „Arta în spectrul cotidian” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 12/2025
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.
ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE 