A fi creativ în epoca Inteligenței Artificiale
A fi o persoană creativă în vremurile digitale pe care le trăim, poate părea o provocare sau o tendință. Astăzi, tot mai mult se pune accent pe creativitate, pe acest fenomen de invenție și inovație. Pe rețelele de socializare vedem diverse materiale cu conținut creativ, videoclipuri autentice sau din contră, improvizații de moment. Dar cât de creativi putem fi acum, când Inteligența Artificială ia amploare fără să ne întrebe? În acest articol voi aborda tema anunțată mai sus, apelând la surse importante din sfera creativității.
Inconștientul creator
Scriu aceste rânduri în aprilie, a doua lună cu flori de primăvară, vreme cu multe schimbări meteorologice, dar și luna în care se împlinesc 300 de ani de la nașterea lui Immanuel Kant. Filosoful german a scris despre imaginația creatoare și inconștientul creator cu claritatea unui romantic, lucru pe care l-am studiat în teza mea de doctorat. Voi aminti faptul că pentru un creator autentic, adică pentru cel care creează spontan și original, sursa de creativitate este inconștientul său plin de idei estetice. Acesta este un romantic desăvârșit sau un geniu, care se manifestă în toate genurile artistice. „Pentru creatorul autentic, adică pentru geniul adevărat, regulile impuse reprezintă o piedică în creație, întrucât acesta singur oferă reguli artei, datorită spiritului liber. Jocul său liber de creație artistică se află la granița dintre imaginație și intelect, opera fiind creată spontan, natural, adică inconștient.”[1]
Prin urmare, inconștientul constituie partea importantă pentru a fi creatorul adevărat, poate nu în măsura unui geniu, dar cu siguranță un inovator autentic sau un romantic (ne)descoperit. Însă, sunt și persoane care își ignoră partea inconștientă. Cel care poate adopta și această ignoranță, dar și perspectiva productivă a inconștientului, este geniul creator, desigur. A fi un geniu creator presupune îndemânare, vocație, predestinare. Exemple sunt în istoria omenirii, dar nu prea multe. Însuși vestitul slogan „A fi sau a nu fi, aceasta este întrebarea” aparține unui geniu incontestabil – William Shakespeare.
De ce geniul îmbrățișează ambele părți ale inconștientului? Pentru că „omul inconștient devine conștient de viața sa instinctuală numai prin aceea că îi simte efectul; sentimentele sale se maturizează în liniște netulburată”[2] până când sunt evidențiate sub formă de fapte. De asemenea, inconștientul este dinamic, creator, dar și periculos în unele cazuri. „Inconștientul este ca și noaptea mângâierea și totodată spaima omului.”[3] Așadar, pentru geniu, inconștientul rămâne un izvor de creație și o sursă principală în construirea aspectelor autentice. Numai că astăzi, cuvântul „geniu” este folosit în mod excesiv și exagerat. Pentru că atunci când toți ne considerăm genii, de fapt niciunul nu este. Invențiile nesemnificative nu pot aduce titlul de geniu, deoarece adevăratul geniu creator vine cu idei noi, surpinzătoare, dar și valoroase. Căci, geniile se nasc, nu se dezvoltă.[4] Pe de altă parte, s-a constat faptul că „ideile geniale vin adesea din analiza unei situații dintr-o perspectivă din care ceilalți nu au mai analizat-o înainte.”[5]
Cert este că orice creativitate are în componența sa atât elemente ale conștientului, cât și ale inconștientului. „Despre factorul conștient, Kant vorbește în mai multe rânduri. Ne putem aminti, de exemplu, discuțiile despre reprezentările obscure și cele clare, bazate pe conștiință, sau despre conștiința morală ca judecător al tribunalului interior.”[6] Drept pentru care, a fi creativ din perspectivă kantiană înseamnă a avea un inconștient dezvoltat, dar și o intuiție estetică, fondată pe cunoașterea prin sensibilitate, și conturată prin conștiința personală.
Creativitatea și IA
În zilele noastre, un creator autentic se remarcă în sfera digitală sau poate pe simezele unei galerii de artă contemporană. În cazul designerilor, observăm că creativitatea lor pare a fi o muncă mai mult conștientă decât inconștientă. Întrucât aceștia se bazează pe anumite reguli, norme studiate, unele gusturi sau preferințe ale clienților.
Cea mai importantă dezbatere a epocii noastre este fără îndoială – Inteligența Artificială, care stârnește frici sau curiozități, reprezentând acea capacitate de a îndeplini sau de a crea obiective complexe. IA se instalează în diferite domenii, în timp ce o invenție face posibilă pe alta, iar „societatea este ca un sistem care memorează, calculează și învață, toate acestea într-un ritm accelerat […].”[7] IA a apărut deja în sfera multor activități, pentru:
- Explorarea spațiului (termeni și nave oriunde);
- Finanțe (realocare eficientă a resurselor oriunde și rapid);
- Industrie (roboți pentru eficiența producției);
- Transport (unele automobile se conduc singure);
- Energie (generare și distribuție);
- Ocrotirea sănătății (digitalizarea fișelor medicale);
- Comunicații (cu doar un click distanță poți ajunge pe diverse site-uri sau discuta online cu oameni din diferite culturi, privi filme și știri din lume, face cumpărături în mediul virtual).[8]
Astfel că, creativitatea în perimetrul IA este posibilă, chiar necesară în unele cazuri. Putem crea ceva în mod clasic și promova în mediul virtual, dar putem crea lucrări în acord cu tehnologia actuală, pentru eficiență și update mental. Totul ține de capacitatea și experiența fiecărui creator ori utilizator al dispozitivelor smart.
În concluzie, a fi creativ în epoca digitală, unde Inteligența Artificială se pronunță în diverse domenii, presupune curaj, talent, încredere în inconștientul creator, dar și adaptare la nevoile sociale și a tendințelor artistice. Cred că creatorii de astăzi sunt mai mult conștienți decât bazați pe inconștientul creator. Creatorii contemporani se axează pe factorii civilizației în detrimentul culturii, căci acum contează valoarea financiară. Cu toate acestea, jocul liber se întâlnește în multe lucrări artistice din IA (arte vizuale – Performance art, muzică electronică – Deep House sau dansuri inventive). De aceea, voi conchide că a fi creativ în epoca Inteligenței Artificiale ține de fiecare artist în parte, fie că alege tendințele noi de producție, fie că păstrează preferințele clasice, dar le îmbină armonios cu aspectele actuale ale opțiunilor de editare și ale efectelor speciale.
[1] Eugenia Zaițev, Imaginația creatoare și jocul ideilor estetice la Immanuel Kant, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2019 (2021), p. 105.
[2] Ricarda Huch, Romantismul german, Editura Univers, București, 1974, p. 94.
[3] Ibidem, p. 105.
[4] Cf. Eric Weiner, Geografia Geniului. Cele mai creative locuri din lume: de la Atena antică la Silicon Valley, Editura Niculescu, București, 2017.
[5] Cf. Michael Michalko, Secretele Creativității, Fii Genial!, Editura Amaltea, București, 2008.
[6] Eugenia Zaițev, op. cit., pp. 109-110.
[7] Max Tegmark, Viața 3.0. Omul în epoca inteligenței artificiale, Editura Humanitas, București, 2019, p. 91.
[8] Ibidem.
INDICAȚII DE CITARE:
Eugenia Zaițev, „A fi creativ în epoca Inteligenței Artificiale” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 4/2024
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.
ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE 