Americanul conservator
În lucrarea intitulată The Roots of American Order (ediția lecturată este a treia, Regnery Gateway, Washington, DC, 1991), gânditorul conservator Russell Kirk trasează, într-o tipică narațiune istorică idealistă, decupată macroscopic și teleologic, sursele care au inspirat ordinea politică şi atmosfera culturală a Statele Unite ale Americii. Este interesant să reluăm argumentele lui Russell Kirk de acum mai mult de jumătate de secol și să le cântărim valoarea morală în contemporaneitatea cea mai recentă. Mai sunt Statele Unite acel leagăn al civilizației europene salvate, împlinirea tuturor aspirațiilor emigrantului sărac, hulit și bântuit de nedreptatea socială cea mai stringentă din Europa sau din întreaga lume? Cine mai crede astăzi fără aplomb demagogic în the City upon a Hill și în Manifest Destiny, două idei epifanice care au constituit muniția ideologică pentru instaurarea unei prosperități fără seamăn, de multe ori indiferentă la costurile umane implicate în procesul accelerat de modernizare a Americii de Nord? Mai este America țara făgăduinței? În funcție de accepțiunile date acestei întrebări esențiale, răspunsul va arunca o lumină asupra identității noastre europene, căci Europa de după 1945 și încă o dată 1989/1991 este o reflecție a viziunii americane în privința așezării civilizației postcreștine, albe, mulatre, negre, galbene, în ansamblul global. Fără America, Europa de astăzi nu ar fi pășit pe drumul care merge dincolo de fascism, nazism, comunism, monarhism constituțional rigid și agresiv etc. și de relații sociale puternic ierarhizate în ceea ce privește exercitarea puterii politice și a celei economice.
Dacă urmăm aliniamentele ideologice stabilite de Russell Kirk, se cade să începem cu universalitatea legii și a funcționării statului de drept. Este acesta încă o realitate palpabilă în Statele Unite? După evenimentele din ianuarie 2021 și tot valul de condamnări la cel mai înalt nivel care pun la îndoială obiectivitatea și neutralitatea puterii juridice în SUA, legea pare a fi contextuală și depinzând de voințele celor care au puterea. Însăși natura legii, interpretată strict utilitarist și imanent, nu mai are nimic de-a face cu credința Părinților fondatori, oricat de ipocrită ar fi fost aceasta. Deși fundamentele eleno-romane ale Constituției SUA sunt neîndoielnice și au fost analizate în corpusuri de scrieri stufoase, spiritul lor este aproape complet pierdut în epoca tehnocrației marilor firme de avocatură, care sunt în stare să pledeze astuțios pentru orice în funcție de remunerațiile consistente primite. Legea omului alb nu-l includea pe cel negru și galben, dar avea pretenția, extrem de necesară în cele din urmă, de a fi universală și atotputernică, impunătoare și inspirată transcendental, umană în spirit, deși adesea inumană în aplicare prin restrângerea rasială a definiției generice de om.
Nici filozofia politică a anticilor, nici influența codului roman nu se mai ghicesc în arhitectura vieții publice din Statele Unite. Russell Kirk putea să mai atragă prin forța raționamentului măcar mințile din comunitățile mici ale Americii acum jumătate de secol, dar pledoaria este complet ieșită din uz în epoca credinței în tehnologie ca panaceu la relele lumii de azi. Zeitățile tutelare de ieri, mai mult sau mai puțin nesocotite, s-au transformat în soluții rapide, ușor de accesat printr-un click sau distractiv de urmărit în filmulețe propagandistice de durata a 10-15 secunde. De la o utopie generoasă s-a ajuns comic la un schematism cinic, neîndurător, însă extrem de practic, pe cât de crud și simplificator, pe atât de persuasiv.
Cea mai gravă absență din viața civică a Americii de astăzi cuprinde focarul de fanatism și omogenitate a simțirii, dacă nu și a gândirii, originând din bisericile creștinătății protestante și catolice. De la credința arzătoare și neîndurătoare a primelor zece-cincisprezece generații americane s-a trecut pentru încă un secol și jumătate la pasiunea pentru ordinea politică a comunității, dublată de acumularea de bogății prin intermediul exploatării resurselor naturale imense ale Americii de Nord, iar de atunci încoace Cetatea lui Dumnezeu, care aparținea tot omului, dar a unuia restrâns și dominat, a fost substituită de Cetatea Omului, condusă de oligarhii financiare amorale și materialiste. Din nou, examinarea ideilor conservatorului american Russell Kirk se izbește, în interiorul orizontului său de așteptare, de un zid fatal. Este greu de acceptat că, departe de a avea credințe sau opinii conservatoare, principiile acestei prudențe idealiste, morale, neexaminate în practica de zi cu zi a reproducerii biologice și a producerii de noi avuții de către Russell Kirk, colapsează în insignifianță în fața presiunii realităților sociale cotidiene.
Dincolo însă de paradoxalul spirit american, pasionat deopotrivă de politică, tratată în termenii unei religii trăite intens în plan comunitar, nu doar individual, și de semnele alegerii și predestinării divine sub forma înșelătoare a bogățiilor acumulate, noul spirit american, cuplat la o economie globală pe care o domină financiar și o administrează militar, nu mai deține nici pe departe forța germinatoare de reprezentări, de credințe, de idealuri și de practici de acum trei sferturi de secol. Plafonată la administrarea bunurilor materiale, golită de orice speranță nobilă, nebunească, dar sănătoasă pentru partea morală a sufletului, zdravănă și tenace, cultura elitelor americane, înțeleasă ca suita de practici alimentate de diverse și diferite credințe, susținute prin sentiment și exercițiul voinței exaltate, nu mai înseamnă nimic în lumea de astăzi, care trăiește într-o hegeliană infinitate rea, fără a căuta alte zeități în afară a celor care livrează plăceri momentane și superficiale.
Locul gol al semnificantului urmează să fie preluat de alte forme de civilizație în absența unor preschimbări interne ale spațiului euro-atlantic sau de hibridizare cu alte spații culturale noi. În pofida caracterului de istorie politică de dreapta, urmând parcursul formelor de civilizație cunoscute (vechii iudei, elinii, romanii, scolasticii și protestanții, britanicii epocii clasice a imperialismului european), The Roots of American Order este o istorie a spiritului premergător Americii de care suntem înstrăinați astăzi mai mult ca niciodată.
INDICAȚII DE CITARE
Dan Alexandru Chiță, „Americanul conservator” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 8-9/2024
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.
ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE 