NR. 7 / 2024
Pentru Noica, actul de înțelegere, mai ales cel reflexiv, atent la propriile surse și capcane, contează mai mult decât altele. Iar filosofia, dacă are parte de un exercițiu cu adevărat comprehensiv, dă seama mai ales de buna înțelegere a stărilor de lucruri. Oferă astfel nu o simplă interpretare printre altele, nici o narațiune mai mult sau mai puțin elocventă, ci, pe cât posibil, o bună înțelegere de sine a omului.
ȘTEFAN AFLOROAEI
Ne-așezăm la umbră pentru a ne odihni. Temperatura se măsoară, de obicei, la umbră. Vederea se limpezește la umbră și se întunecă la soare. Adam și Eva au cunoscut Binele și Răul la umbra unui pom. Buddha a găsit iluminarea la umbra unui copac. Socrate și-a sedus discipolii de undeva din umbră, la figurat și uneori la propriu: de pe la marginea pieței, respectiv din marginea intereselor arzătoare ale zilei.
Limba română are o expresie frumoasă: „o umbră de îndoială”. E folosită de obicei pentru a arăta suspiciunea pe care o stârnește o stare de lucruri. A persista o umbră de îndoială asupra unei decizii sau asupra unei persoane are o conotație negativă, ca și cum hotărârile sau indivizii nu suportă decât strălucirea amiezii, a unei lumini fără umbră. Și totuși îndoiala – nu doar cea carteziană, ci și aceea mai veche – sceptică în adevăratul sens al cuvântului –, ca și aceea subînțeleasă în ceea ce numim azi spirit și gândire critică – are o istorie întru totul respectabilă, primind în decursul timpului elogiile celor mai… lucide minți.
HORIA VICENȚIU PĂTRAȘCU
Ne formăm în întunericul uterului matern. Vreme de aproximativ 40 de săptămâni, embrionul, respectiv fătul, nu văd și nu cunosc lumina. Și totuși, își formează ochi, nervi optici și lob occipital pentru a se naște pregătit de marea întâlnire cu fotonii și minunea pe care o aduc ei în viața noastră.
CRISTIANA POPP
Niciodată nu s-a vorbit și nu s-a scris atât de mult despre necesitatea de a trăi prezentul. Să fii conectat la realitate, conștient pe deplin de momentul și de locul în care te afli, focalizat pe prezent e recomandarea cu rădăcini stoice care vine din numeroase direcții, de la psihologi până la speakerii motivaționali.
ROBERT CORAVU
Cred că mulți dintre noi au simțit această putere pe care ne-o dau cărțile de a fi cu ușurință acolo unde, altfel, am ajunge cu greu sau nu am putea ajunge deloc. E drept, de când există și alte media decât hârtia, aceste lucruri se pot face și într-un mod chiar mai captivant.
ALEXANDRU POPP
Pe muntele lui Zarathustra
Pentru Goethe, tensiunea dintre lumină și întuneric este cea mai veche polaritate a naturii. Deşi sunt mereu în luptă, fiecare element există prin opusul său: nu se poate întuneric fără lumină sau lumină fără întuneric, culorile nefiind altceva decât conflictele îngheţate ale acestui mare război.
DRAGOȘ GRUSEA
Spiritalia Christiana
Atât în Sfânta Scriptură, cât și în scrierile Sfinților Părinți, de cele mai multe ori termenii lumină și întuneric sunt folosiți cu sensurile lor figurate. Astfel, lumina Îl simbolizează în primul rând pe Hristos Care a zis despre El Însuși: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții”, asociere exprimată și de Apostolul Ioan: „El era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în această lume”
Creativitatea SmART
Suntem la mijlocul verii și al anului, perioada când lumina soarelui este prezentă la cel mai ridicat nivel. Fie că vorbim despre caniculă/ mega-caniculă, cu care ar trebui să ne obișnuim, sau fie că observăm soarele (ori lipsa acestuia) în sufletul omului, cert este că lumina cea de toate zilele este atât de reală, precum se arată și întunericul.
EUGENIA ZAIȚEV
Unghiul Punk
Lumina omului are cu totul alt caracter decât lumina fizică. De aceea, m-a captivat acea credință străveche despre cum există o lumină care pleacă din ochiul omului, o drăguță substanțiere a conceptului de “perspectivă”, fiindcă, vorba lui Defoe: “La fel de normal poți să reprezinți un sistem de întemnițare prin altul, după cum poți, de altfel, să reprezinți orice alt lucru care există în mod real prin ceva care nu există.”
CĂTĂLIN MARIN
Lumina e în noi, ne hrănim la propriu cu lumină, înglobată în energia materiei organice. Viața poate suferi enorm dacă cerul nostru se întunecă din cauza unei explozii vulcanice sau a exploziei unui meteorit.
AMALIA DIACONEASA
Terapii filosofice
Lumină și întuneric. Just. Dar poate: lumină sau întuneric? Și să fie, oare, disjuncție exclusivă sau neexclusivă ? Adică e ori-ori, sau cel puțin una. Suspiciunea mea e că noi nu avem acces decât cel mult una dintre ele: lumina reflectată de substanța agregată sub formă de obiecte ale percepției.
HORIA CINTEZĂ
Criticoscop
Rațiuni dialectice
Studiul lui Ștefan Liiceanu, Un atlas al corupției. România. 20 de ani de hoție (Editura Humanitas, 2024), se vrea pesemne a fi o lucrare nu doar serioasă, ci și inspirațională în științele sociale, cel puțin în România. Ștefan Liiceanu, cunoscător de aproape al culturii clasice nipone, din care a tradus câteva texte canonice, deține o experiență profesională de analist financiar în Japonia în cadrul grupului global Barclays, pe care a abandonat-o în ultimul deceniu pe fondul revenirii în România,
DAN ALEXANDRU CHIȚĂ
Contribuții
Pentru Radu Florescu, îmbătrânirea sufletească determină apropierea, cu o luciditate parazitată de foarte multă angoasă, de marginile acelei ,,prăpastii între suflet și simțuri”, cum spunea Cioran, cea care ar ,,face soarta sinonimă osândei”. De aceea, putem spune că, înainte de toate, poetul devine observatorul grav al unor realități biografice și nu numai, cărora le oferă, în poeme de notație pregnant insolită sau străbătută de nerv traumatic, schema unor scenarii confesive.
SAVU POPA
Pe platformele de dating, de obicei una din întrebările care li se pun utilizatorilor se referă la întâlnirea ideală. Cum îți imaginezi o întâlnire perfectă cu potențiala parteneră/potențialul partener? La o cafea, plimbare prin parc, la un film sau la un pahar de vin? Dacă pentru tine întâlnirea ideală implică un pahar de vin, atunci un film de la începutul anilor ’30 îți va arăta până unde duce un pahar de vin.
ALEXANDRU IONAȘCU
Povestiri bizare de Olga Tokarczuk este o culegere de texte care relevă o viziune ficțională originală și virtuozitate stilistică. Ceea ce caracterizează cel mai bine modul de a scrie al prozatoarei poloneze este, în primul rând, adaptarea realității la o structură a fantasticului care suferă mutații imprevizibile.
DAN LAURENTIU PĂTRAȘCU
Contribuții
În urmă cu vreo cincisprezece ani, când fiica mea ajunsese la vârsta potrivită, am cumpărat – în decurs de câteva luni, și sub ideea duală de educație și divertisment – patru chitare, două electrice și două acustice. Cele acustice erau una „clasică” (adică pentru muzică clasică) și cealaltă „western” (pentru muzică folk).
MIRCEA BĂDUȚ
PUNCT DE VEDERE
În ce mă privește ca profesoară, ca feministă, ca mamă, mă simt datoare să scriu aceste rânduri adresate tinerilor boboci, studenților de anul I care vor păși în luna octombrie a fiecărui an pe porțile instituțiilor de cunoaștere numite universități. Iubesc universitatea ca loc al dezbaterii, descoperii și dialogului. I-am dedicat peste două decenii din viață și nu regret nicio secundă.
Poezie
când am văzut prima dată lumina zilei/ parcă am știut că urmează întunericul/ de atunci deschid și închid ochii/ și e de ajuns că știu ce urmează/ la sfârșit voi fi cu ochii închiși/ dar cu mintea deschisă
NIA DAMIAN
Poezie
Muzică după muzică nu se vede niciun om nicăieri/ A rămas o petală de nor stele aliniate se-nvârt extrem de/ lent ele laudă materia monologul plăcerile iubirii lenea, sunt chiar ele/ gândirea celui dinainte?/ Ele n-au vechea tristă voluptate a autopersiflării, trăiesc
liniștit în sălbăticia lor clară.
FELICIA MUNTEAN
ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE 