
Felicia Muntean Poezie de casă - cu fiii mei De la Mega spre casă cu băieții mei- cerul se limpezește Iosif crede că luna e de fapt soarele vedem norii cum se despart în noapte mâncăm Mudi cântă un rap al lui cu refren compus împreună cu Iosif te spîrca giugiuveca? laptele s- a stricat mașinile sunt drogate prostituția are ciocolată roțile nici nu mai sunt rotunde totul pute Râdem tare toți trei acum Mudi, Iosif și cu mine dansăm pe ritmuri de rap sânii sunt guralivi (mă mir!) Skinny naked woman Și apă pute groaznic Am chef să plâng Mudi știe că există pietre legendare și că lacrimile sunt perlele făcute în taină de prințul din lună Deocamdată stăm aici în poem mai târziu mai vedem Băieții vor gumă cu tatuaj cu steagul morții Cupidon Mickey mouse Cântam toți trei în bucătărie acum dansăm mambo Mâncăm sis tauk bem coca și Sprite Mudi mă întreabă dacă există oameni care n-au fost copii Vrea să știe dacă primul om a fost direct adult in schimb știe unde se afla exact îmi arată pe hartă Casa are prea mulți vecini e noroi și-n pomi mi s a descheiat șiretul Te spîrca, te spîrca, giugiuveca Iosif scrie caligrafic pe geam in autobuz îmi suflă un pup mare îl prind din zbor crede la Dalles că suntem deja în America dă bani și biscuiți numai copiilor și celor fără mâini sau picioare o ceartă pe o babă care cerșește fără motiv - crede el- vede pe unul orb care a cerșit cum deschide ochii la coborâre țipă tare după el( inima de chihlimbar de la gât și a pierdut strălucirea o lustruiesc de pulover) Băieților mei le e frică să adoarmă poate vin nebabacii un popor inventat de ei din vremea dacilor care trăiește și acum bine mersi printre noi neobservat Băieții mei cred că toate există în același timp Mudi e sigur că toate au mii și milioane de ani că toți marinarii sunt beți și corăbiile lor că sufletul e o fantomă a corpului Când se trezește spune că a visat ce a vrut - o furtună mică și s a dus Intr un loc oval cu o apă cu multe adâncimi Ascultăm Țină Turner Cher Forever Young Mudi pronunță preocupat Renault și Peugeot și Rimbaud lui îi plac toate albinele lui Arghezi și steaua aia mare (un soare, in fond) a lui Eminescu Iosif crede că după colț începe Anglia La dreapta e Praga in mijloc nu poate fi decât Sibiul cu ochii lui și cartierul Titan la Anca unde trăiesc multe bunici și mătușa Aspazia care are unghii sidefii frumoase Ea rostește in lacrimi -Ia liubliu tibia - și plânge în șervețel Acum ne e foame avem zet u zatar și Kafta- o strămoașă a chiftelei și a hamburgerului sos de hrean unguresc mluhie cu orez tibetan și puțin orez negru sălbatic american homos și falafel roșii cu oregano tocană Astăzi nu e cumva mâine - mă întreabă Iosif mâncăm vinete cu tahina pui cu caise macdus cu fasole verde pască și portocale cu buric cartofi cu stafide Te spîrca giugiuveca? Omul așteaptă tramvaiul Nu vine e grevă de ani și ani Te spîrca Copiii n au făcut gripă Părinții au gripă toți câinii nu tac o clipă Geamurile put Te spîrca Sunt pește nu mănânc pește Zaharnița salută cu capacul Două ceainice stau lipite Toți sunt beți Toți sunt triști Vreau să plâng Vreau să fug Vreau în brațe Eu hotărăsc - zice Iosif cu motanul Codiță in brațe - Astăzi, mama, e deja mâine
INDICAȚII DE CITARE:
Felicia Muntean, „Poezie de casă – cu fiii mei ” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 6/2023
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.


