ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE

Eugenia Zaițev

Creativitatea în lumea digitală

În studiul de față propun câteva abordări despre legătura dintre importanța creativității în social media sau despre rolul creativității în comunicarea online pentru a identifica creativitatea smART, adică o creativitate inteligentă axată pe lumea digitală, artistică și nu numai. Cred cu tărie că această temă este de actualitate și va fi necesară oricărui cititor smART, un cititor isteț și ancorat în arta digitală sau a comunicării online. De ce? Pentru că astăzi ne confruntăm din ce în ce mai mult cu mediul virtual, unde fiecare site are nevoie de imagini, de conținut și un mod unic de a furniza informațiile. Aici creativitatea este foarte necesară, pentru a avea un conținut original, un design unic și o vizibilitate aparte. De aceea, un creator de conținut a devenit o meserie necesară și modernă, iar acest articol poate să întărească viziunea practică a utilizatorilor. Aș spune că cine poate crea, va fi capabil să comunice și să-și comunice informațiile prin mijloacele multimedia. De aceea, este nevoie de inovație în comunicare și de un studiu asupra creativității inovatoare.

Ce este creativitatea?

Suntem creativi în fiecare zi, chiar dacă nu pictăm sau nu cântăm. Creativitatea este necesară în multe situații cotidiene, pentru a inventa sau reinventa ceva acasă ori la birou. Creativitatea apare tocmai la intersecția unor situații, la întâlnirea diverselor conexiuni.  Pe această cale, vreau să amintesc viziunea din Evul Mediu despre creație și comunicare, unde gânditorul italian, Bonaventura, „a considerat creația artistică drept unul dintre mijloacele de comunicare a mesajului, cu rădăcini puternic ancorate în geneza antropologică, dorind să transmită în continuare rodul voinței divine în comuniune cu omul.”[1]  Referitor la factorii actuali ai comunicării, putem observa următoarele: eficiența în scrierea mesajelor, receptarea acestora pe un suport digital, resursele multimedia ultramoderne. Toate aceste lucruri denotă o anumită creativitate, care este necesară, utilă și de neocolit omului smart, adaptat deja cu tehnologia tot mai complexă.

Pe de o parte, creativitatea este considerată cea mai înaltă formă de activitate și realizare a omului, pentru că „focalizează confruntările umanității cu natura și cu viața socială.”[2] Un lucru iarăși foarte important constă în faptul că „semnificația reală a creativității se află în trăirea culturii și valorilor umane […].”[3] Astfel că rolul principal al creativității este de a asigura sănătatea mintală, cooperare și dezvoltarea aptitudinilor de creație. Irving Taylor a propus 5 niveluri de creativitate, pe care le consider necesare studiului despre creativitatea digitală, pentru a plasa într-o anumită categorie un creator de conținut sau un designer de modă/ web designer:

1. Creația expresivă, caracteristică vârstei copiilor;
2. Creativitatea productivă – producerea obiectelor materiale sau, și spirituale prin coordonarea gândirii și acțiunii, prin tehnici de producție;
3. Notele dominante de descoperire și invenție – pentru nivelul creativității inventive, adică inteligența de confruntare a omului cu realitatea;
4. Creativitatea inovatoare – modificarea principiilor, și originalitate;
5. Creativitatea emergentivă (emergentă) – la nivelul cel mai înalt, și care se caracterizează prin descoperiri epocale și inegalabile (precum sunt geniile sau creatorii cu talente extraordinare).[4]

Pe de altă parte, creativitatea dezvoltă gândirea celui care produce un text, o imagine sau un conținut digital. Când creezi un text, vrei să comunici ideile acestuia printr-o operă artistică (chiar și digitală) sau livrescă, prin conținutul online sau prin mijloacele multimedia. În cadrul emisiunilor, creăm o temă nouă și o comunicăm/ o transmitem prin dezbateri, întrebări, răspunsuri. Consider că prin intermediul comunicării în social media, avem posibilitatea de a ne dezvolta nivelul de producție digitală, de a comunica și altora, dar și de a ne valorifica libertatea propriei imaginații creatoare, imaginație văzută de Immanuel Kant ca un rezultat al inconștientului creator. Imaginația prin actul creator devine imaginație productivă sau creatoare, subliniază gânditorul german în Critica facultății de judecare.

Creativitatea în social media

Textele și imaginile postate astăzi pe social media sunt rezultatul unui act creator, care ajung la ceilalți pe display-ul unui telefon sau pe o tabletă. Acest lucru ne sugerează că impactul creativ este viu în socializarea online. Poți explora viziunea creativă în mediul online, cu producții digitale (text sau imagine), design modern și conținut eficient. Cultura, creativitatea și social media în contextul inteligenței artificiale denotă o creativitate computațională. Creativitatea este un atribut uman, însă inteligența mașinilor/ roboților depășește nivelul uman, ceea ce ne invită la reflecția asupra faptului: dacă mașinile devin creative? Un studiu recent de la o universitate europeană sugerează că inteligența artificială creativă se concentrează pe investigarea modului de utilizare a computerelor pentru a produce și susține un comportament care este considerat creativ la oameni. În acest caz, cine este creatorul principal – graficianul (adică omul din spatele site-ului) sau inteligența artificială (programele care vin deja cu un suport tehnic pentru crearea de efecte, postări și materiale video)?

Este dificil să fii creativ fără să fii și smart, să ai o inteligență de adaptabilitate la noile tehnologii, gândire rapidă și să poți inventa lucruri care pot apărea odată cu schimbările sociale. Este necesară o anumită rațiune în demersul creativ, dar și în utilizarea lumii digitale actuale. Se pare că inteligența artificială devine creativă atunci când rezultatele unei conexiuni devin instantanee și plăcute. Asocierea cuvintelor sau a cifrelor în cazul inteligenței artificiale reprezintă o cooperare dintre om și computer, adică vom asista la o co-creare (precum sunt cazurile de scriere automată a textelor, eseurilor, poeziilor).

Astfel, cea mai mare schimbare a secolului al XXI-lea constă în faptul că tehnologiile actuale pot gândi în locul oamenilor, însă nici un device nu va lua decizii. Așadar, tehnologia contribuie la eficiența umanității, dar creativitatea, intuiția și curiozitatea aparține, incontestabil, omului. În acest sens, cred că creativitatea în mediul online și modul de comunicare a acesteia prin diverse mijloace multimedia poate fi utilă într-o lume diversă și dinamică, unde online-ul are un impact major în aproape toate sferele de activitate. „Viitorul nostru și al omenirii depinde de cunoaștere, creație și inovare, de ideile pe care le vom avea despre civilizația socioumană a omului, de spiritualitatea filosofică a omului, de tehnologiile avansate pe care vom ști să le dezvoltăm, de artă, de măiestria limbii literare și de sensurile ei. Viitorul nu este automat, ci creativ.”[5] Se vorbește despre importanța creativității, care ar trebui să fie plasată mai sus decât perspectivele automate. „De altfel, numai automatele tehnologice fără viață sunt lipsite de creativitate, omul în mod firesc este creativ, chiar și în viața de toate zilele, dacă nu-i este inhibată creativitatea, fie de exces de judecată formală sau prin educarea unei inteligențe exclusiv de tip computațional, fie din cauza unor restricții dogmatice de ordin științific, spiritual sau social.”[6]

Promovarea produselor pe care cineva vrea să le vândă în mediul online (facebook, youtube) presupune un grad de creativitate și comunicare, fie că este vorba despre crearea audienței sau a unei pagini pentru vânzarea online. Aici este vorba despre marketing și publicitate, iar creativitatea observ că este necesară pentru diverse moduri de prezentare, promovare și socializare. „Dacă vrei să convingi pe cineva sau să creezi o relație cu alții într-un mod ce are sens, trebuie să comunici.”[7] Creativitatea realizatorului se întâlnește cu cea a ascultatorului la radio/ podcast; ori a privitorului la TV, spoturi publicitare, site-uri, rețele sociale. Creezi texte și imagini, adică creezi conținuturi smart pe site-urile tot mai atractive; content – termen folosit atât de des în zilele noastre. „Relaționarea, comunicarea, imaginația și originalitatea sunt la fel de importante precum capacitatea noastră de a face calcule și de a codifica”[8], mai ales în lumea actuală, unde ne exprimăm prin imagini și texte. Avem nevoie să ne afirmăm, să arătăm ceva nou, să ne reinventăm, în special pe rețelele de socializare, care cer un grad de creativitate. „Dar, dacă vrem să avem cu adevărat putere și potențial creativ, trebuie să ne privim din perspective noi, să ne permitem să avem experiențe noi”[9], să vedem lucrurile altfel. „La fel se întâmplă cu sculptorii, pictorii, creatorii de modă, dansatorii: fiecare spectacol sau creație este o nouă invenție, cu idei proaspete.”[10] Gândirea creativă reprezintă, așadar, baza rezolvării diferitelor situații, dar și un mod de a ne exprima inteligent și inovator.

Prin urmare, creativitatea (capacitatea de inovație) în domeniul rețelelor sociale  poate forma o comunicare eficientă și inteligentă în era digitală. Odată cu instalarea tehnologiei într-un ritm alert, fiecare devine „prieten” cu smartphone-ul ori cu laptop-ul său. Cooperarea dintre om și computer schițează multe posibilități digitale, pentru confort și evoluție socială, și care păreau străine doar câțiva ani în urmă. Progresul tehnologic formează creativitatea actuală și inovația utilizatorului, dar să nu uităm că și omul contribuie la îmbunătățirea inteligenței artificiale; astfel încât, pentru majoritatea dintre noi, creativitatea clasică să se transforme într-o creativitate smart, axată pe schimbările sociale și digitale.  

---

[1] Eugen Răchiteanu, Arta și estetica franciscană în secolele XIII-XIV. Explorări hermeneutice și comparative, Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2017, p. 95.

[2] Leon Țopa, Creativitatea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 5.

[3] Ibidem, p. 6.

[4] Cf. Ibidem, p. 54-55.

[5] Mihai Drăgănescu, Cariatidele gândului, Editura Academiei Române, București, 1996, p. 33.

[6] Ibidem.

[7] Ron Tite, Scott Kavanagh, Christopher Novais, Oricine este un artist. Cum te ajută creativitatea să fii cel mai bun în tot ceea ce faci, traducere de Ovidiu-Gheorghe Ruța, Editura Polirom, 2017, p. 18.

[8] Ibidem, p. 20.

[9] Ibidem, p. 51.

[10] Ibidem, p. 55.

INDICAȚII DE CITARE:

Eugenia Zaițev, „Creativitatea în lumea digitală” în Anthropos. Revista de filosofie, arte și umanioare nr. 6/2023

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor; orice reproducere / preluare integrală sau parțială, fără indicarea sursei, este strict interzisă.