ANTHROPOS. REVISTA DE FILOSOFIE, ARTE ȘI UMANIOARE

Eduard Becheanu este absolvent al Facultății de Filosofie din cadrul Universității București (2023) cu o teză de licență despre elementele filosofice din opera lui Eminescu. Pasionat de poezie și filosofie greacă, Eduard își propune o aprofundare în detaliu a elementelor fundamentale în dezvoltarea civilizației, de la mituri până la spectacolul prezentului.

Profesor la Liceul „Constantin Brâncuși” din Pitești, Florin Chivoci (n. 1976) a fost între anii 2001-2004 jurnalist la cotidianul „Observator argeșean”. Ca publicist, colaborează, ulterior, în Dilema veche, Historia, Memoria, Litere (Târgoviște); Argeș, Argesis, precum și în suplimentul cultural Săgetătorul al cotidianului „Argeșul”, din 2014 până în prezent. Cărțile sale (Pitești. Povestiri dintr-o geografie urbană; Ipostaze imaginare ale Piteștilor. Meditații, reprezentări, idei; Locuri literare piteștene) sunt un mod inedit de a scrie despre Piteștii de astăzi și de altădată, investigând o gamă largă de teme despre traseele spirituale și imaginarul colectiv al acestui oraș. Selectând locuri care au intrat în cultură și în istorie, reflecțiile sale urbane ne dezvăluie o geografie transfigurată de ficțiune, în care spațiul și peisajul se încarcă de referințe literare.   

Eduard-Titus Ciortea. Născut în 1997, la Târgu Mureș, a obținut titlul de licențiat în filologie în anul 2019 la UMFST Tg. Mureș, specializarea Limba și literatura română-limba și literatura engleză, cu lucrarea M. Blecher: Imagini ireale în peisajul realității, după aceasta am continuat cu studiila de masterat la Facultatea de Litere din cadrul UBB Cluj-Napoca, specializarea cu profil lingvistic Limba română în context romanic. Am absolvit în anul 2021, cu lucrarea Aspecte controversate ale predicatului nominal în limba română. Trecut, prezent și viitor. În prezent sunt doctorand în anul 3 la Școala Doctorală de Litere, Științe Umaniste și Aplicate din cadrul UMFST Tg. Mureș, iar din luna februarie a anului în curs, sunt angajat pe post de asistent universitar.

Emanuel Copilaș (1983) este conferentiar universitar doctor şi conducător de doctorate la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, 1948-1989, Iași, Institutul European, 2012; Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX, Iași, Adenium, 2014; Națiunea socialistă. Politica identității în Epoca de Aur, Iași, Polirom, 2015; Cetățenii și revoluția. Contradicții între partid și stat în Epoca de Aur, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017. Cărți coordonate: Marele jaf postcomunist. Spectacolul mărfii și revanșa capitalismului, Iași, Adenium, 2017; Liberalismul: pro și contra. O idee ce refuză să moară, deși nu știe ce o ține în viață (împreună cu Sorin Adam Matei și Caius Dobrescu), Iași, Adenium, 2017; Sfârșitul istoriei se amână. O radiografie a postcomunismului românesc, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017. A publicat articole în diferite volume colective și reviste de specialitate: East European Politics and Societies, Sfera Politicii, Studia Europaea, Revista de Stiinte Politice, Revista Romana de Geografie Politica, Impact Strategic, Geopolitica, Annales Universitatis Apulensis Series Historica, Anuarul Institutului de Istorie George Baritiu Series Historica, Valahian Journal of Historical Studies, Romanian Review of International Studies, Political Studies Forum, Geographica Timisensis, Colloquium Politicum, South East European Journal of Political Science, Colocviu Strategic, Symposion. Colaborator ocazional al revistelor Observator Cultural, Cultura, Timpul, și al platformei Criticatac. Domenii majore de interes: teoria relațiilor internaționale, ideologii politice, economie politică, sociologie politică, istorie politică, radicalism politic.

Maria Guțu este profesor gradul I, predă limba engleză la Liceul Tehnologic “Vintilă Brătianu” din Dragomirești-Vale și desfașoară activități de metodist  în cadrul ISJ Ilfov.

Gelu Sabău este conferențiar la Universitatea „Hyperion” din București, Facultatea de Jurnalism. Doctor în Filosofie al Universității din București (2010). A efectuat stagii de cercetare la Université de Bourgogne, Dijon, Franța (2005 – 2006), École Pratique des Hautes Études, Paris (2007 – 2009) și Katholieke Universiteit Leuven, Belgia (2018). A publicat studii de specialitate în volume colective și în mai multe reviste din țară și străinătate. Colaborator cu diverse reviste de cultură: Idei în Dialog, Dilema Veche, Cultura etc. Ultimul volum publicat: De la romantism la național-comunism. Încercare asupra modernității românești, Editura Institutul European, Iași, 2021. Este membru fondator și președinte a Asociației pentru Promovarea Culturii și Responsabilizare Civică.

Mihaela-Gențiana STĂNIȘOR este lector universitar la Universitatea « Lucian Blaga » din Sibiu și doctor în filologie, la Universitatea din Craiova, cu o teză despre Cioran. Este codirectoarea revistei de literatură şi filosofie, Alkemie, şi a seriei de volume Cioran, archives paradoxales, publicate la editura Classiques Garnier. A publicat cărţile : Les Cahiersde Cioran, l’exil de l’être et de l’œuvre (Sibiu, Editura Universității « Lucian Blaga », 2005), Perspectives critiques sur la littérature française du XVII^e siècle (Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2007), Întîlniri cu Cioran I şi II (în colaborare cu Marin Diaconu, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2010 și 2011), La Moïeutiquede Cioran. L’Expansion et la dissolution du moi dans l’écriture (Paris, Classiques Garnier, 2018).

Olga Ștefan e cercetător, curator de artă, documentarist, editor a două cărti (Viitorul Memorei, 2019 si Salva-Vișeu 1948: Atunci si Acum, 2020), și din anul acesta, candidată la doctorat în sociologie istorică.
Platforma pe care a înființat-o in 2016, The Future of Memory/Viitorul Memoriei, http://www.thefutureofmemory.ro este dedicată comemorării Holocaustului in Romania și Moldova prin artă și media, combaterii antisemitismului si xenofobiei, și confruntarea revizioniștilor si negaționistilor.

Cristian-Alexandru Teleucă a absolvit Facultatea de Istorie, specializarea Istoria Artei din cadrul Universității București. Apoi a urmat masterul de Istoria Artei și Filosofia Culturii realizat în colaborare de către Facultățile de Filosofie și Istorie, Universitatea din București. Ulterior a absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității ,,Babeș Bolyai’’ din Cluj-Napoca. Acum este profesor de filosofie la Liceul Teoretic ,,O.C. Tăslăuanu’’  din Toplița, județul Harghita. A colaborat la Revista de Filosofie a Academiei Române.

Dan Ungureanu. Doctorat în lingvistică istorică. Asistent de limbi clasice la Universitatea din Timișoara, 1997-2006. Lector de limba română la Paris (2003-2005). În perioada 2013-2019 a fos lector de limba română la Universitatea Carolină din Praga. Articole în revista Cultura și pe platformele online pagini.ro, CriticAtac, Argumente și Fapte. Stăpânește latina, greaca clasică, franceza, engleza, italiana și spaniola. Ultimul volum: Româna și dialectele italiene, Editura Academiei Române, 2016.

Ioana Scoruș este psihoterapeut de orientare psihanalitică și scriitoare. Este specializată pe psihoterapia psihanalitică a copilului, adolescentului, adultului. Cărți publicate: Paradoxurile psihanalizei în România, Iubiri imperfecte, Povestea unei sinucideri, Un an din viața Liubei B., Ignoranță, În definitiv (convorbiri cu Ion Vianu), Aventuri în Ţara lui Strolyx: Prima mea carte despre emoții, Nu copilul e de vină – pentru o contraetică a părintelui care știe tot. În prezent semnează rubrica „psiho” din revista Viața Românească. Articolele Ioanei Scoruș din revista Anthropos pot fi citi: aici

Claudiu Soare s-a născut pe 24 martie 1969. În 1994 obţine licenţa în limba şi literatura hindi, la Universitatea Bucureşti, cu lucrarea Sânniasa Upanişad – psihologia renunţării. Doi ani mai tîrziu, în 1996, îşi încheie studiile de indianistică la Institutul Naţional de Limbi şi Literaturi Orientale din Paris cu lucrarea Le réalisme mystique dans la littérature de Nagarjun. A publicat romanele Nimeni sau Fumătorul de pipă (Cartea Românească, 2010), Tratament împotriva revoltei (Humanitas, 2014), Periculoasa blândeţe a vieţii (Fractalia, 2016), Amorexia (Junimea, 2022) – şi cărţile de eseuri Singurătatea lui Adam (despre neîmplinire şi alte regrete) (Humanitas, 2011, Seria „Premiul Kundera”), Extaz. Jurnal ingrat (Humanitas, 2014), Omul fără vis şi Republica din Eden (Fractalia, 2018), Ierarhii precare, nopţi supravegheate (Junimea, 2021). A mai publicat câteva volume de versuri printre care Apeiron (Junimea, 2025), Melancolia (Tracus Arte, 2013), Neantul îndrăgostit (Vinea, 2009), Jurnalul unui crocodil ratat (Vinea, 2006), Frica de a trăi din nou (Vinea, 2004).

Gabriela Botici. Doctor Inginer în cadrul Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. Este autor al cărţii „Ţara Haţegului – Atracţii turistice şi unităţi de cazare”, apărută sub redacţia Păun Ion Otiman, Editura Academiei Române. Autor al volumelor de poezie „Feeria zborului”, „Mai aproape de Cer” (ediție bilingvă română-franceză) și „Pe strada gîndurilor” publicate la Editura Fast Editing București.

Radu Mihai Dumitrescu este doctor în sociologie și predă la Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Sociologie medicală și Promovarea sănătății). Are o formare și un master în psihoterapie cognitiv-comportamentală și o certificare în Management & Leadership la Sussex University & Roffey Park Institute (UK). Formarea inițială este cea de medic, fiind medic primar ATI.

Felicia Muntean, născută în 1961, a absolvit Facultatea de filologie, secția română-franceză în anul 1987. A publicat poezii și articole în Echinox, Transilvania, Steaua. Este profesor de limba și literatura română și literatură universală în învățământul liceal. Articolele Feliciei Muntean din revista Anthropos pot fi citi: aici